Pescuitul pe Vant

Ca pescari cazurile cand mergem la pescuit si incepe sa bata vantul sunt foarte dese, provocand nemultumirea pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul apei, vantul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.

Ne gandim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vant de nord, vant de sud, vant de ploaie). Insa vantul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cand vantul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne umple juvelnicul cu peste.

Problema este ca, din pacate, pe timp de vant pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vantului transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vant veti dori sa aveti noroc de vant. Pe timp de vant s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului.

Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vantului. In continuare este necesar sa determinam efectul vantului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vantului in stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adancime care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa facem cateva mici teste si experimentari intotdeauna cand avem de-a face cu vantul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vant pana la o adancime agala cu jumatatea distantei dintre varfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vantului puternic. Vom analiza acum cazul vantului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti folosirea plutelor lungi dar cu varf subtire.

Vant din spate

In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vantul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.

Vant din fata

In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata prea tare, mai ales cand plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decat in larg. Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cat mai lunga.

Vant din lateral

Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai mult, o pozitie incorecta poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe apa. Daca nu este turbulent, vantul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cand este violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapanim varga utilizind un suport adecvat iar varful va trebui sa fie pus in pozitie submersa (pana la 5 cm) pentru a scufunda firul si a-l feri de furia vantului. Aici, o pluta lunga cu varf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate bune.

Raul Mures

Inca din perioada antichitatii, raul Mures a fost o cale navigabila foarte intens folosita atat pentru traficul comercial cat si în scop strategic, devenind o adevarata autostrada a zonei de la Nord de Dunare. Mentionat de Herodot inca din anul 484 i.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Matasii”), sub denumirea de Maris, Muresul este, dupa Dunare, al doilea rau al Romaniei ca lungime (761 km) si ca suprafata hidrografica (27.890 kmp).

Muresul (in latina Maris, in maghiara Maros, in germana Mieresch) este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. Muresul izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita - Deda, traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-Iulia - Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsa in raul Tisa. Pentru 22,3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara.

Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judeţul Alba, Sebes, Strei (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).

Amenajari hidroenergetice: pe Raul Mare si Sebes.

Orase principale: Reghin, Targu Mures, Alba Iulia, Deva, Arad.

Tehnica Feeder

Aceasta tehnica a fost inventata de englezi, de unde si numele care provine de la verbul „to feed” care inseamna a manca, a se hrani.

Printre pescarii de stationar aceasta tehnica, in ultima perioada de timp, a devenit tot mai populara datorita faptului ca poate fi folosita la mai toate speciile de pesti pasnici, atat pe lacuri, cat si pe rauri cu curenti lenti sau puternici.

Pescuitul la feeder este un pescuit de finete, astfel ca la acest pescuit folosim:

• lanseta cu lungime cuprinsa intre 3m si 4,2m formata din mai multe sectiuni si in dotarea careia se afla mai multe tipuri de varfuri de diferite culori si grosimi, care au diferite tipuri de actiune, realizate din matreiale diferite: carbon sau fibra de sticla.

• mulineta trebuie sa fie de marime medie, tambur fix si sa fie echipata cu frana posterioara si/sau frana frontala reglata atent.

• firul folosit sa fie un monofilament cu diametru de pana la 0.25 mm, in functie de tipul pestelui pe care vrem sal prindem, astfel ca daca vizam pestii mai mici putem folosi linie principala de 0.16-0.14 si forfac de 0.12-0.8, iar daca vizam pestii mari o linie principala intre 0.25-0.20 si forfac de 0.18-0.16.

• carligul ales pentru aceasta tehnicatrebuie sa fie rezistent si o marime mai mica, de exemplu: nr. 16-18 Mustad sau nr. 14 Maruto.

• feeder-ul sau momitorul se alege in functie de puterea curentului apeica si gramaj, iar ca forma in functie de nada pe care o avem la dispozitie dar si in functie de pestele vizat, acestea se gasesc pe piata in diferite forme si marimi.

• precum si accesoriile: agrafa cu vartej, amortizor de cauciuc, suportul, minciogul(de preferat unul telescopic de 3-4m), juvelnicul, etc.

• nada folosita trebuie sa fie colorata, rezistenta traversarii aerului in timpul lansarii si a apei pana pe substrat si doar apoi sa se desfaca. Nada inainte de folosire este bine sa stea cam 15 min ca sa absoarba destula apa sau diferitele arome utilizate.

• Nadirea se poate face la distanta dorita cu prastia sau cu cateva lanseuri inainte de inceperea partidei de pescuit propriuzise. La nadirea cu lanseta nada nu trebuie presata tare pentru a se putea desface repede, in cateva secunde.

• forfacul, fiind de diametru mai mic fata de linia principala, se face deobicei de o lungime de 60-80 cm, dar acest lucru nu este stabil se poate micsora sau mari, putandu-se pescui si cu 2 forfacuri de diferite lungimi.

Un lucru de care trebuie sa tinem cant este realizarea unui echilibru intre grosimea firului, actiunea si modul de incarcare al lansetei astfel trebuie sa obtineti o greutate optima, pentru ca sa nu avem surprinderea de a se rupe firul ceea ce va duce la pierderea monturii si nu in ultimul rand si cel mai neplacut lucru ruperea lansetei.

Aceasta tehnica prsupune o cuntinua activitate, lanseurile fiind dese, ceea ce face ca pestii sa se obisnuiasca cu zgomotul produs de momitor.

Raurile si Lacurile Judetului Mehedinti

Microclimatul mehedintean este influentat si de aparitia celor 700 km2 de lac de acumulare intins pe o lungime de peste 230 km amonte de hidrocentrala Portile de Fier I si a celor aproximativ 130 km2 de lac de acumulare format in amonte de hidrocentrala Portile de Fier II.
Pe teritoriul judetului se afla o reţea hidrografica cu o lungime de 1604 km si o bogată retea de ape subterane a caror adancime se afla intre 2 si 40 m. Principalele cursuri de apa din judet sunt: Dunarea, Motru, Drincea, Cosustea, Blahnita, Husnita, Topolniţa, Bahna, Brebina.

Delta Dunarii - Curiozitati

Delta Dunarii este ultimul dar pe care apele acestui mare fluviu al Europei il ofera uscatului, inainte de a-l parasi definitiv. In preajma ei au inflorit si au pierit civilizatii. Pe aici au trecut sau au trait figuri cunoscute ale lumii antice, conducatori de osti, navigatori, pirati, poeti si cercetatori pasionati.

Dupa cateva incercari nereusite de a ajunge la mare pe un drum mai scurt (prin apropierea lacului Greaca si mai tarziu pe Valea Carasu) Dunarea curgea linistita, urmand traseul actual, spre mare. Nivelul apelor Marii Negre fiind la aproximativ 80m sub cel de azi, cursul apelor fluviului isi continua drumul pana la o departare de circa 200 km de tarmul ei de astazi.

Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.

Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).

Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere.

Autor: Serban Constantin

Va urma

Material bibliografic:
- Geografia Fizica a Romaniei, prof.univ.dr. G.Posea
- Delta Dunarii, Eugen Panaghiant

Boiliesuri Solubile

Daca s-au inventat in Romania sau nu, este mai putin important. Pentru cei ce totusi sunt curiosi, probabil ca doar denumirea de 'solubil' este romaneasca 100%. Cert e ca sunt boilies-uri cu factor de dizolvare sporit, extrem de atractive pentru crap din mai multe motive.

Unul ar fi ca evitand fierberea, mare parte din nutrienti, arome sau aditivi raman in bila, nefiind spalati de apa. Altul, ca in momentul contactului cu apa, bila incepe sa se desfaca, straturi succesive de mix cazand pe substrat, prin dizolvare creand un nor plin de sedimente, super atractiv pentru peste.
In fapt, parte din numele lor si anume cuvantul solubil este cheia aici.
Un alt mare avantaj ar fi ca prin evitarea in mare masura a oului, rezistenta in timp creste, conservarea facandu-se perfect, fara ca bila sa fie alterata. Ma refer aici la faptul ca dupa manufacturare, bilele pot fi pastrate si un an, fara ca oxidarea diversilor componenti sa apara sau sa fie vizibil deranjanta pentru peste.
Solubilitatea vine din inlocuirea oului cu un liant. In cazul autohton, cu lapte de porumb, denumirea fiind destul de generica.
Componenta laptelui in cauza este relativa, lichidul vascos neavand nimic de a face cu asa-zisul aliment.
Reteta este simpla, fiind la indemana oricui. Mixului construit pentru boilies i se vor adauga o proportie egala, lapte de porumb si apa. Amestecat bine, se va trage in bile, acestea lasandu-se la uscat minim 72 de ore, intr-un loc uscat, ferite de lumina si umezeala.
Rezultatul, boilies solubile cu factor de dizolvare neutru, standard. Spun neutru, fiindca acesta depinde si de tipul si natura apei in care veti pescui.
Generalist vorbind, respectand proportiile recomandate de producatorii de lapte de porumb, o bila solubila ar trebui sa reziste pe carlig sau pe patul de nada aproximativ 3-4h. In cazul in care doriti sa micsorati timpul de dizolvare(dispersie sustinuta si rapida) micsorati cantitatea de lapte de porumb utilizata. Daca optati pentru 8-10 ore de dizolvare(dispersie rapida sustinuta|), adaugarea unui ou amestecului lichid si marirea cantitatii de lapte vor face posibil acest lucru.
Proportiile sunt variabile si sunt in directa interdependenta cu tipul si granulatia mixului folosit. Un mix fin se va rula mai bine si se va dizolva mai greu pe cand unul grosier, se va lega mai greu si se va dizolva mai repede.
Merita stiut ca boilies-urile solubile au si un dezavantaj. Pe baltile cu populatie ciprinida de dimensiuni varibile(mult peste, mic si mare) veti prinde absolut orice - pornind de la caras, trecand pe la platica si oprindu-va la crap. La capatul opus, pe lacurile unde nu se pescuieste la boilies in mod curent sunt o optiune primordiala, explozia de arome, uleiuri si substante nutritive fiind devastatoare pentru crap.
Boilies-urile solubile sunt momeli cu care poti incepe si 'duce' cu succes o partida de pescuit chiar daca necesita foarte multa munca atat in producere precum si in nadire. Deasemenea, puteti pescui cu boilies-uri tari pe un pat de nada solubila sau invers.

Balta Fitofagu

Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu. Pentru a pune in valoare cat mai bine aceasta frumoasa si linistita zona din judetul Arges, incepand cu toamna anului 2010 ne-am propus sa dezvoltam turismul, pescuitul de agrement si sportiv.

Balta a fost reamenajata si modernizata special in acest scop. A fost construit un minidig, nivelare, decolmatarea malurilor, construirea unui minibar cu terasa si foisoare, loc amenajat pentru gratar, pregatirea zonei pentru cabanute cu cazare pentru a oferi conditii deosebite pentru pescari.
Balta de pescuit Fitofagu (Arges) are o suprafata de peste 30 HA de luciu de apa.
Taxa pentru balta este de 80 lei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, somn. Telefon contact: 0723.516.964.
Cale de acces. Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu, comuna Negrasi, la doar 35 de km. de municipiul Pitesti.
1. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Teiu/Cateasca (benzinarie Petrom) si intrati pe drumul spre Teiu (drum judetean 508). Urmeaza satul Buta si apoi satul Barlogu (intrare pe drumul judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
2. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Oarja si intrati pe drumul spre Oarja (drum judetean 503). Traversati localitatea Rociu si intersectati varianta 1, intrand pe drumul spre Buta (drum judetean 508, apoi drum judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
Drumul este asfaltat pana in satul Barlogu, iar indicatoarele cu “Balta pescuit Barlogu (Fitofagu)” va vor ajuta sa va orientati exact catre drumul care duce la balta. Drumul de acces de la drumul judetean pana la locatia noastra este in stare foarte buna, fiind recent pietruit.

Montura pentru Somn

Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricit de mare ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a carligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. In cel mai rau caz acordam o sansa in plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea carligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a infige un cirlig triplu in gura pestelui este mult mai mare decît in cazul unuia simplu, in plus puterea cu care pestele strange maxilarele este remarcabila, deci inteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim.

Hranirea pastravilor in crescatorie!

Hranirea pastravilor in crescatorie, o imagine minutata!

Complexul Doripesco

       Complexul Doripesco este situat in judetul Brasov si face parte din Complexul Piscicol Vadu Rosu. Complexul Doripesco este compus din 6 lacuri, doua restaurante, un hotel si o statie pentru alimentare cu carburanti auto.Complexul Doripesco este format din 6 balti. Balta Doripesco 1 si Doripesco 5 sunt inchise pescuitului sportiv, acestea fiind folosite pentru pescuit industrial. Baltile Doripesco 2,3,4 si 6 sunte deschise pescuitului sportiv.

Regulament Doripesco 2-3:

• pescarii nu au locuri prestabilite, asezarea la locul de pescuit facandu-se in ordinea venirii
• se pot retine maxim 5kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost
• sunt admise maxim 3 undite / pescar
• unditele vor avea monturi cu maxim 2 carlige
• scaldatul este interzis
• pescuitul pe timp de noapte este interzis, programul stabilit este (6:30- 19:30)
• agentii Doripesco pot decide oprirea pescuitului in situatia in care sunt descarcari electrice si furtuni.

Taxe Doripesco 2-3:

• Martie pana in 1 Iunie – 40 RON
• Iunie – Septembrie – 35 RON
• Septembrie – 30 RON
• Octombrie – 25 RON
• Noiembrie – 20 RON

Regulament Doripesco 4:

• accesul pe balta Doripesco 4 se face pe baza de legitimatie si dupa achitarea taxei zilnice
• masinile se parcheaza in cele doua parcari din sectorul B latura Olt.
• pescarii au locuri stabilite conform hartii “Balta Doripesco 4″
• accesul se face doar cu echipament complet (saltea de crap, spray dezinfectant si penseta de scos carligul)
• sistemul de pescuit este strict C&R.
• sunt permise maxim 4 undite / pescar
• la finalul partidei de pescuit sunteti obligati sa anuntati telefoni agentul Doripesco si sa prezentati toate bagajele, inainte de impachetarea finala a acestora
• pe timpul noptii sunt interzise deplasarile cu masina
• agentii Doripesco pot decide oprirea pescuitului in situatia in care sunt: persoane in stare de ebrietate sau descarcari electrice si furtuni
• pentru serviciul lake service (mancare calda de la restaurant, bauturi reci) puteti suna la “Centrul de pescuit”
• daca balta 4 este rezervata pentru competitii, accesul se face doar cu acordul administratorului

Taxe Doripesco 4:

• Taxa 12 ore – 60 RON
• Taxa 24 ore – 130 Ron
• Taxa de Legitimatie – 150 RON

Regulament Doripesco 6:

• pescarul nu are loc stabilit
• taxarea se poate face si pe balta
• se pot retine maxim 10kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost
• sunt admise maxim 3 undite / pescar
• unditele vor avea monturi cu maxim 2 carlige
• pescuitul pe timp de noapte este interzis, programul stabilit este (6:30- 19:30)
• agentii Doripesco pot decide oprirea pescuitului in situatia in care sunt descarcari electrice si furtuni.

Taxe Doripesco 6:

• 100 RON

Cale de acces. Mergeti de la Brasov spre Feldioara (E60), aproximativ 25 de km, pana o sa vedeti Motelul Doripesco.

Sursa: www.baltidepescuit.ro www.doripesco.ro