Momeli artificiale

Momelile artificiale au aparut ca urmare a inventivitatii pescarului amator, dupa lungi observatii si multe incercari ale acestuia. Se presupune ca prima momeala artificiala a fost dandineta. Apoi, pescarii au fost incurajati de rapacitatea si furia oarba a stiucii, cand musca "la foame", repezindu-se pana in barca sau pana in mal. Tara care a lansat cele mai multe momeli artificiale este Finlanda. Atat linguritele, zise si naluci, cat si woblerele sunt creatia pescarilor finlandezi. Restul nalucilor metalice perfectionate si colorate nu sunt decat variante diversificate ale celor finlandeze.

Momelile artificiale au inregistrat un serios salt in ultimii ani. Ele sunt simplu de obtinut, nu se degradeaza ca cele naturale si sunt fara uzura ani de zile. Astfel, linguritele nu numai ca imita in contur un peste, dar imita si inotul pestilor prin zigzag-uri sau ondulari, cu schimbari de directii, ori cu miscarea filfaita in apa ca a unui peste bolnav etc. Alte lingurite fac un zgomot cu lungimi de unda auzite numai de pesti. Au aparut lingurite cu forme diferite, rare au o anumita miscare in apa. "invita" pestele sa muste, mai ales ca sunt colorate in diverse dungi. Ele au greutati bine studiate pentru un anumit scop.

Montura pentru Crap

Va prezentam una dintre monturile pentru boiliesuri scufundatoare si anume montura rigida cu Amnesia. Dupa cum ii si spune numele monturii, materialul de forfac este Amnesia, un fir fara memorie conceput pentru pescuitul marin de către firma Sunset si care a fost preluat de catre pescarii de crap, impunandu-se in scurt timp ca fiind cel mai bun material pentru monturile rigide.
Carligele indicate pentru acest tip de montura sunt cele produse de Gamakatsu (modelele Super Snag si Specialist) si cele produse de Korda (modelul Longshank X. Neaparat modelul Longshank X, deoarece spre deosebire de fratele lui Longshank este mai greu si imbunatateste efectul de balama al monturii.

Balta Fitofagu

Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu. Pentru a pune in valoare cat mai bine aceasta frumoasa si linistita zona din judetul Arges, incepand cu toamna anului 2010 ne-am propus sa dezvoltam turismul, pescuitul de agrement si sportiv.

Balta a fost reamenajata si modernizata special in acest scop. A fost construit un minidig, nivelare, decolmatarea malurilor, construirea unui minibar cu terasa si foisoare, loc amenajat pentru gratar, pregatirea zonei pentru cabanute cu cazare pentru a oferi conditii deosebite pentru pescari.
Balta de pescuit Fitofagu (Arges) are o suprafata de peste 30 HA de luciu de apa.
Taxa pentru balta este de 80 lei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, somn. Telefon contact: 0723.516.964.
Cale de acces. Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu, comuna Negrasi, la doar 35 de km. de municipiul Pitesti.
1. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Teiu/Cateasca (benzinarie Petrom) si intrati pe drumul spre Teiu (drum judetean 508). Urmeaza satul Buta si apoi satul Barlogu (intrare pe drumul judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
2. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Oarja si intrati pe drumul spre Oarja (drum judetean 503). Traversati localitatea Rociu si intersectati varianta 1, intrand pe drumul spre Buta (drum judetean 508, apoi drum judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
Drumul este asfaltat pana in satul Barlogu, iar indicatoarele cu “Balta pescuit Barlogu (Fitofagu)” va vor ajuta sa va orientati exact catre drumul care duce la balta. Drumul de acces de la drumul judetean pana la locatia noastra este in stare foarte buna, fiind recent pietruit.

Cupa la Pescuit Sportiv pe Balta Bunget Unu!

In perioada 17 - 19 octombrie se va desfasura Cupa Bunget 1 la pescuit sportiv, editia I, organizator lacul Bunget Unu.

Taxa este de 600 lei pentru o echipa de 2 sau 3 pescari cu drepturi depline (in limita inscrieri a minim 20 de echipe).

Premiile oferite de organizator sunt consistente: 

• Locul I - 3000 lei + Cupe + Diplome

• Locul II - 2100 lei + Cupe + Diplome

• Locul III - 1300 lei + Cupe + Diplome

• Locul IV - o partida de pescuit C&R 48 de ore

• Locul V - o partida de pescuit C&R 24 de ore

• Captura - 500 lei + Cupe + Diplome

Pentru informatii si inscrieri, relatii la telefon: 0733 749 868

Solunar Pescar Octombrie 2014

Solunar Pescar Octombrie 2014
Du	Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa
			1	2	3	4
5	6	7	8	9	10	11
12	13	14	15	16	17	18
19	20	21	22	23	24	25
26	27	28	29	30	31

Sanse foarte bune

Sanse bune

Sanse slabe

Lacul Valea Uzului

Valea Uzului este considerata una dintre cele mai frumoase zone turistice din judetul Bacau, amplasat intr-un loc de vis, binecuvantat de Dumnezeu. Raul Uz care strabate valea este o apa repede de munte, curata si cristalina ce isi croieste drum prin codrul tihnit. Omul i-a pus opreliste in cale si astfel a aparut alta atractie a vaii – Lacul de acumulare Valea Uzului, care face parte din Rezervatia Naturala Nemira.

Lacul de acumulare Valea Uzului este situat in apropiere de Salatruc si are ca scop principal alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. Barajul in spatele caruia s-a format lacul este un baraj cu contraforti, unul dintre putinele baraje de acest fel din Romania. Barajul este inalt de 84 de m, lung de 507 m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafata de 334 hectare si un volum de 98 milioane metrii cubi.

Lacul Valea Uzului este un lac de acumulare aflat pe cursul inferior al raului Uz in amonte fata de orasul Darmanesti. Este situat intre varfurile Dealul Mare (909 m) si Farcu Mic (1364 m) din Muntii Nemira– aflate la sud si Piciorul Arsurii (1050 m) si Obcina Laposului (1337 m) din Muntii Ciucului – aflate la nord.

Intinderea de apa de la Valea Uzului aflata langa localitatea Salatruc a fost dezvoltata pentru a pune in valoare potentialul hidroenergetic al zonei. In plus, lacul asigura si alimentarea cu apa pentru satele invecinate.

Lacul a inceput sa se formeze in 1972, in spatele barajului inalt de 80 metri. Lung de aproape cinci kilometri, lacul se afla la 500 de metri altitudine fata de vale. Adancimea maxima masurata atinge 75 de metri.

In acest lac pitoresc traiesc mai multe specii de peste, asa incat este un loc ideal pentru amatorii de pescuit. Se plateste o taxa ca sa stai pe balta si sa iti incerci norocul, dar pasionatii nu vor regreta pentru ca pestele trage bine.

Daca pescuitul nu e punctul vostru forte, va puteti incumeta sa parcurgeti unele dintre traseele montane care ofera privelisti spectaculoase.

Iata cateva trasee spre Muntii Ciucului: Podul de Piatra – Darmanesti, Podul de Piatra – Valea Uzului (sat), Lacul Valea Uzului – Cascada Nasolea Mare, Lacul Valea Uzului – Varful Obcina Laposu, Lacul Valea Uzului – Varful Muierusu.

Mai puteti urca si in masivul Nemira pe una dintre aceste rute: Lacul Valea Uzului – Varful Fantanii – Lemnia (sat), Lacul Valea Uzului – Varful Nemira Mare, Lacul Valea Uzului – Rezervatia Nemira, de unde incep numeroase alte trasee, Lacul Valea Uzului – Varful Farcu, Lacul Balatau, amonte – Rezervatia Nemira.

 Localizare satelit

Solunar Pescar Septembrie 2014

Solunar Pescar Septembrie 2014
Du	Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa
	1	2	3	4	5	6
7	8	9	10	11	12	13
14	15	16	17	18	19	20
21	22	23	24	25	26	27
28	29	30

Sanse foarte bune

Sanse bune

Sanse slabe

Judetul Tulcea

Judetul Tulcea, se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, in Dobrogea, fiind traversat de paralela 45, la vest, la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentand 3,5% din suprafata totala a Romaniei.
Judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se disting doua grupe geografice: Horstul Dobrogean, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padurea) si zona umeda formata din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe, teren inca in formare.
Clima este temperat continentala cu veri calde si ierni reci, cu precipitatii reduse cantitativ, cu vanturi dominante din nord si nord-est.
Reteaua hidrogafica este dominata de Fluviul Dunarea, rauri mici ( Telita, Taita, Slava) ce se varsa fie in Dunare, fie in numeroasele lacuri de pe teritoriul judetului.
Arheologic, se constata locuirea acestui teritoriu de peste 110.000 ani, prin vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane.
Administrativ, judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale , din care: Tulcea , resedinta de judet – cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune.
Din punct de vedere al populatiei, conform datelor recensamantului din anul 2002, pe teritoriul judetului Tulcea convietuiesc circa 17 etnii din care 90% persone de etnie romana si 10% de alta etnie, cele mai reprezentative grupuri etnice fiind de rusi si lipoveni – 6,3% din populatia stabila, turci si tatari – 1,4%, rromi – 0,9%, greci – 0,7%. Densitatea locuitorilor /kmp este cea mai mica din tara, 30,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, fapt datorat suprefetei mari de apa (Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe) ce se desfasoara in judet, 3446 kmp dintr-un total de 8499 kmp. Sursa: www.info-delta.ro

Modul de viata al Crapului

Primavara cand apele incep sa se incalzeasca crapul incepe sa misune in cautarea hranei. In apele mari, cu inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau alte zone cu apa mai mica ce se incalzeste mai usor.

Vara pe canicula si pe o apa calda crapul se retrage la apa adinca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in apropierea acestora. Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3 m sub el.

Toamna cand incepe sa se raceasca apa crapul da intr-o foame ceva de speriat, mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara trecerii iernii. Unii spun ca e cea mai buna perioada septembrie-noiembrie pentru pescuitul crapilor capitali. Cu cat inainteaza mai mult spre iarna crapul aduna mai multa grasime deci si mai multe kilograme.

Iarna odata cu inversarea straturilor de apa crapul se retrage la locurile de iernare, in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.

Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in general in apela fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori, scoici, broaste.

In aprilie – mai are loc reproducerea crapului. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. In timpul pontei se lovesc intre ei cu burta spre a usura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras momentului pontei si numele popular de “bataie”. O femela depune cam 140000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele masoara 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit in orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 GRD; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4,5-5,5 mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.

Montura Elicopter

Montura Elicopter - Montura elicopter se foloseste la pescuitul crapului, fiind una dintre cele mai prinzatoare monturi. Aceasta se datoreaza faptului ca firul cu carligul se roteste liber in jurul axei antirasucitorului si ajunge pe fundul apei intr-o pozitie naturala, care nu-l face pe crap sa fie suspicios.
Montura elicopter, poate fi lansata foarte departe, daca este realizata cu un plumb de forma aerodinamica. Poare fi folosita pe orice fel de substrat, dar cele mai bune rezultate cu acest tip de montura se obtin pe un substrat moale. Plumbul va intra partial sau total in substrat si va asigura o preintepare optima, la cea mai mica miscare a crapului.