Multe Fire Zbuciumate in 2016!

Mamaliga pentru patratica

Ingrediente:
- apa 2 litri
- faina de porumb (malai) circa 1 kg
- faina de grau
- sofran
- atractant pentru pesti lichid – anason, vanilie, capsuni …

Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20-30 de minute. Cind mamaliga e aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei plastiline. Formam apoi niste “galusti”, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5-6 astfel de galusti, in sirag.
Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. Le lasam sa fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn si se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete. Sursa: www.ghidpescuit.ro

Delta Dunării – Curiozități – episodul V

Sulina este una dintre localitățile importante ale Deltei, fiind așezată la vărsarea canalului cu același nume în mare (Mila 0). Sulina are o existență de peste o mie de ani. În anul 956 după Hristos, un detașament militar rus în drum spre Constantinopol trece pe aici. Mai tarziu în sec. al XIV – lea, o găsim menționață pe una din hărțile genovezului Vesconte. Ea reprezintă punctul terminus al călătoriei pe fluviu cu vaporul. Drumul de la Tulcea la Sulina durează astăzi 5 ore, dar întorcandu-ne cu cateva secole în urmă, distanța dintre cele două localități dura zile sau chiar săptămani. Agronomul roman Ion Ionescu de la Brad a efectuat o călătorie în imperiul otoman în 1850. El a urmat drumul cotit al brațului Sulina, prin locurile primejdioase pentru navigație și scrie ca "acestea îi făceau să tremure pe călători". Dr. Wallace în cartea sa apărută în anul 1864 consemnează preparativele care se făceau pentru construirea canalului, iar Sulina îi pare "un oraș mic și mizerabil," format în cea mai mare parte din barăci. Importanța Sulinei va crește o dată cu proiectele de sistematizare a canalului. Amenajarea acestuia și transformarea lui într-un canal cu mare circulație a deschis noi perspective orașului Sulina. Multe consemnări ale unor călători ai începutului de secol XX, arată un port  cu țărmul bine pietruit, iluminat, bărbați și femei purtand toalete aduse direct de la Paris. Imaginea Sulinei a fost zugrăvită și de scriitorul Alexandru Vlahuță în lucrarea "Romania Pitorească" dar și de Jean Bart (Eugen Botez) în cartea sa Europolis. Cantitățile impresionante de mîl pe care Dunărea le-a adus pană la vărsarea ei în mare la Sulina, au făcut ca farul clădit încă din anul 1802 și reclădit în 1842, să rămană astăzi la o depărtare de 7 km de la vărsarea fluviului în mare.

                                                                                                                     Șerban Constantin Băleanu

Bibliografie : Delta Dunării – E. Panighianț

Bratul Sulina - Delta Dunarii

Brațul Sulina (numit și Canalul Sulina) este cel mai scurt și mai drept braț al Deltei Dunării, format prin ramificarea brațului Tulcea, la est de orașul Tulcea, în două brațe: brațul Sulina (la nord) și brațul Sfântu Gheorghe (la sud). Se varsă în Marea Neagră în dreptul orașului Sulina. Este regularizat și canalizat, permițând navigația vaselor maritime cu un pescaj de până la 7 m.
In urma adancirilor si corectarilor unor meandre, ca si amplasament in mijlocul Deltei si in urma acestor lucrari care au avut loc intre anii 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 km la 70 km, iar volumul de apa s-a dublat la aproximativ 19 %.
In prezent, adancimea minima este de aproximativ 6 m, iar cea maxima de 17 m. La varsarea in mare are loc o depunere a aluviunilor, la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se bara de la Sulina, care are tendinta de a optura gura de varsare.
Pentru diminuarea acestui efect, a fost construit un dig de protectie de aproximativ 9 km lungime, avand rolul de a indeparta spre larg aluviunile aduse de curentul circular, al marii.
Acest brat al Dunarii este dragat continuu, pentru asigurarea in cele mai bune conditii a  navigatiei maritime.
De-a lungul Bratului Sulina se gasesc: Localitatea Maliuc, Localitatea Ilganii de Sus, Localitatea Crisan, Localitatea Vulturu, Localitatea Partizani, Localitatea Gorgova, Localitatea Sulina.

Sursa: ro.wikipedia.org si www.turismland.ro

Pasiunea Pescuitului va ureaza Craciun Fericit!

Painea - momeala

Cu totii ne amintim, ca atunci cand eram copii, pescuiam cu un cocolos de paine si prindeam niste carasei foarte frumosi. In ziua de astazi ne-am lasat acaparati de momeli sofisticate si preparate din ce in ce mai complex, dar totusi uneori am putea sa ne mai intoarcem in copilarie si sa incercam pescuitul cu momeli traditionale - painea.
Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este ceva nou. Multi dintre pescari cunosc si folosesc painea ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de origine vegetala (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul dorit. Dar sunt si destui pescari, mai ales dintre incepatori, care cunosc suficient de bine modalitatile in care putem folosi aceasta - materie prima - ieftina, si la indemana oricui.
Painea se poate folosi ca atare, in combinatia unor paste, ca principal ingredient, sub forma de pesmet, sau ca nada.
Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se taie cuburi avand latura de 1/2cm cu un cutit bine ascutit sau cutter.
Carligul se infige prin coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data cu el si carligul.
Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adaos de seminte de in, de boabe de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa. De preferat fabricata altfel decat industrial.
Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi:
- frunze de spanac taiate fin - pentru crap, amur, (cteno);
- miez de rosie pasat - pentru crap, amur;
- galbenus de ou - pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se intareste foarte repede!
- mamaliga - pentru crap, caras, platica, lin, albitura;
- halva - pentru crap;
- pudra din boilies pisate - pentru crap, caras.
Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie), indulcitori.
Pesmetul, (painea uscata)
Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea 5-10 mm, pe care le gaurim ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. Se obtine astfel o momeala asemanatoare cu pop-ups-urile.
Sursa: www.ghidpescuit.ro

Despre Montura "Fir de Par" pentru Pescuitul Crapului

Forfacurile destinate pescuitului la crap cu tehnici moderne, sunt, in marea lor majoritate, echipate cu un montaj cu "fir de par". Este vorba despre un mic fir care este atasat la cralig si pe care se insira momelile alese (boilies, boabe de porumb, pelete etc). Montura "fir de par" lasa carligul liber acesta agatandu-se mai usor in gura crapului. Un forfac tip "fir de par" se compune, un general, din 5 elemente distinctive: vartejul, firul textil, carligul, firul de par si momeala.

Vartejul face legatura intre firul principal si forfacul din fir textil. Firul textil nu este indispensabil dar ofera mai multa rezistenta la frecarea cu spinul ascutital dorsalei crapului. Carligul trebuie sa aiba 3 calitati: sa fie cat mai usor (pentru a nu ingreuna momeala si pentru a nu trezi suspicinea crapului), cat mai ascutit (pentru a permite o preintepare sau chiar o autointepare rapida) si cat mai rezistent (pentru drill-urile prelungite cu pestii vigurosi).

Nu sunteti obligati sa faceti un montaj cu "fir de par" dar va veti da rapid seama ca acest montaj va va aduce numai satisfactii. Controlati toate nodurile, caci orice nod este prin definitie un punct sensibil iar realizarea lui va trebui deci sa se efectueze cu cea mai mare grija.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001.

Etapele prepararii Nadei

Daca doriti ca nada dvs. sa iasa pufoasa si atragatoare, atunci in mod obligatoriu trebuie sa respectati, mai abitir decat pe cele zece porunci, succesiunea de operatii descrisa mai jos :

• Amestecarea componentelor - se va face intotdeauna cu componentele in stare uscata. (evident cele aflate in aceasta stare - nada, aditivi uscati)

• Adaugarea aditivilor lichizi si umectarea - daca aveti aditivi lichizi sau alte componente in aceasta stare, trebuie sa-i dizolvati in apa inainte de umectarea nadei. Atentie! Apa se va adauga treptat pentru a nu suprainmuia nada.

• Adaugare pamant - se va face doar daca e cazul, pentru a saraci nutritiv nada sau pentru a crea efectul de nor

• Amestecarea - se face pentru a omogeniza nada cu toate componentele in ea.

• Reumectarea - de obicei nada absoarbe apa in timp asa ca la 10 - 15 minute de la prima umectare poate fi necesar sa repetam aceasta operatie. Daca e cazul, se va adauga foarte putina apa, nada fiind deja partial umectata.

• Sitarea - aceasta operatie se face pentru inlaturarea eventualelor cocoloase aparute dupa umectare

• Adaugarea diferitelor momeli - la finalul prepararii nadei se vor adauga diferitele momeli de natura vegetala sau animala.

Pescuit Stationar - Sfaturi in Pescuitul la Pluta

Montura pentru Somn

Pescuitul somnului presupune si folosirea unor monturi specializate. Dat fiind dimensiunile apreciabile la care poate ajunge somnul , montura folosita trebuie sa fie robusta si capabila de a aduce pestele pe mal.

Plumbul este culisant, tip para, dar poate fi folosit si unul plat(ca cel din a doua poza). Marimea plumbului se stabileste in functie de tipul de apa pe care pescuim, curgatoare sau statatoare etc. Firul principal este un monofilament, extrem de rezistent , nu mai subtire de 0,35-0,40.

Se alege un forfac scurt de aproximativ 10-15cm , deasemeni extrem de rezistent la abraziune, indicat fir textil. Intre firul principal si forfac se monteaza un antirasucitor nr. 10-12, iar intre plumb si antirasucitor un stoper(bila) de cauciuc.

Carligul de regula cu ochet, marimea acestuia se stabileste in functie de momeala. Oricum carligele pentru pescuitul la somn sunt mari, nr 1,2 si foarte ascutite. Carlige speciale pentru somn sunt fabricate de firme ca Maruto, Esp, Fox, Pallatrax etc. Nodul indicat este knotless knot. Momeli, la alegere, rame negre, lipitori, coropisnite, broscute, pestisori.