Guvidul de Mare

Aceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov, precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari. Este o specie endemica, relicta pontocaspica. In apele noastre se gaseste de-a lungul intregului litoral marin si in lacurile Razelm si Siutghiol, unde patrunde din mare.
Guvidul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi. Capul este mare, putin comprimat dorso-ventral, cu o gura mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase. Cele doua inotatoare dorsale sunt concrescute la baza. Ventuza ventrala este de lungime variabila. Solzii acopera pieptul si istmul pestelui.
Mediul acvatic ambiant are o mare influenta asupra coloritului pestelui, astfel incat acesta este foarte variat in cazul respectivei specii. Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare intunecata, de multe ori de un brun-ocru sau brun negricios, cu multe pete inchise, de forma variata si neregulata. Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii. Partea ventrala a pestelui este cenusiu deschisa. Acest colorit de baza variaza in multe nuante, in functie de mediul acvatic. Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte. Anala, caudala si pectoralele au pete mai intunecate sau mai deschise la culoare, nu insa si inotatoarea ventrala.
Lungimea obisnuita este de 20 cm, dar atinge si 24 cm, in Marea Azov s-au semnalat si exemplare de 28 cm.
Guvidul de mare este o specie marina care intra si in lacurile salmastre, dar niciodata nu s-a semnalat in ape dulci, in Marea Neagra traieste pe fundul pietros, unde se hraneste cu crabi, creveti, amfipode, uneori si cu puiet de peste de alte specii. Consuma si scoici mici, culese din zona pietrisului unde traieste. Are carne gustoasa, motiv pentru care este un peste cautat. Uneltele si metodele de pescuit sunt comune cu cele practicate in cazul hanosului.