Pestii
se misca si isi mentin echilibrul cu ajutorul aripioarelor
(inotatoarele), care nu sunt decat membre a caror forma s-a adaptat
vietii acvatice. Deosebim doua feluri de inotatoare: perechi si
neperechi, prima pereche, situata inapoia deschiderii operculelor,
reprezinta inotatoare pectorale. Pe pantece se afla cea de a doua,
alcatuita de aripioara ventrala. Ambele perechi servesc pentru echilibru
si mai ales pentru a imprima directia corpului.
Deplasarea este asigurata de inotatoarele codale. Intre aripioarele ventrale si codalese afla una sau mai multe aripioare anale. La unele specii aceasta aripioara se alungieste pana in dreptul codalei sau se continuie cu ea.
Pe spinare se afla una sau mai multe aripioare dorsale, ce servesc pentru echilibru. Tot pe partea dorsala, la unele specii de peste (pastravul, lipanul, lostrita etc) se afla o mica aripioara lipsita de raze, numita adipoasa, specifica familiei salmonidelor.
Pielea
Pielea de peşte este alcatuita din două straturi, epiderma (la exterior) si derma. Epiderma este formata din celule epiteliale, aranjate una deasupra celeilalte. Aceste celule sunt în mod constant înlocuite cu altele noi. Celulele epiteliale sunt celule care produc secretii mucoase cu rol de protectie exterioara. Derma se află sub epidermă şi indeplineste multe funcţii importante de protectie si nu numai.
Pigment
Pestii se intalnesc intr-o mare varietate de culori, produse de celulele din derma. Celulele primesc denumirea dupa pigmentul continut.
- Melanophores pigmentul maro-negru numit melanina.
- Erythrophores pigmentul rosu.
- Xanthophores pigmentul galben.
- Iridophores care contin cristale ce refracta si reflecta lumina, si dau multor pesti aspectul lor metalice.
Pestele isi poate schimba culoarea de la un moment la altul. Acest lucru este cauzat de mişcarea melaminei în fiecare celulă. Când sunt dispersate, ele absorb mai multă lumină şi intuneca peştele iar atunci cand sunt comasate, pestele devine mai deschis.
Solzii
Corpul unui peste este acoperit in mod mormal de solzi, acestia avand rol de protectie a pielii, dar intalnim si pesti acoperiti partial de solzi, (ex:crapul oglinda), sau fara solzi(ex: somnul). Solzi de peşte se află în orificiile din derm şi ies afară din ţesut conjunctiv. Solzi nu se lipesc de peşte, dar se suprapun şi formeaza o armura de protecţie flexibila, capabila sa reziste la lovituri şi lovire. Exista două tipuri principale de solzi, ambele sunt rotunde, dar unele au marginile zimtate şi celelalte sunt complet netede. La unele specii de pesti solzii sunt înlocuiti cu placi osoase.
Mucusul
Majoritatea pestilor sunt acoperiti la exterior cu un strat de mucus, acesta avand in primul rand rolul de a proteja pestele de microbii din apa, de paraziti si de alte elemente care pot dauna pestelui. Este bine ca atunci cand capturati un peste si aveti intentia sa-l eliberati, sa-l manuiti cat mai cu grija, deoarece prin frecare de maini, sau de alte lucruri, se indeparteaza acest mucus, astfel pestele devine vulnerabil la infectii.
Aripioarele
Aripioarele sunt asemenea unor raze osoase, acoperite de piele. Unele pot fi legate intre ele, altele separate lângă marginea înotătoarei. Unele aripioare sunt sub forma unui spin. Aproape jumătate din razele osoase ale inotatoarelor dorsale a ciclidelor, sunt spini ososi. Alte specii au aripioarele dorsale complet separate, formand doua aripioare. Numarul de aripioare se foloseste in clasificarea pestilor.
Fiecare aripioara indepineste o functie specifica:
- Inotatoarea dorsala, asigura stabilitate la inot
- Inotatoarele laterale, asigura stabilitate la inot
- Inotatoarea codala, este pentru majoritatea pestilor, principalul mijloc de propulsie
- Inotatoarea anala, asigura stabilitatea la inot
- Inotatoarea pectorala, asigura locomotia si directiade deplasare
- Inotatoarea adipoasa, asigua stabilitatea
Branhiile
Branhiile sunt un organul respirator, perfect adaptat pentru extragerea oxigenului din apa. Branhiile sunt alcatuite dintr-un sistem delicat de vase de sange acoperite de un epiteliu foarte subtire prin care are loc schimbul gazos. Branhiile sunt protejate de o placă osoasă numită operculum. Apa este aspirata prin gura pestelui, trece prin branhii unde se separa oxigenul şi apoi este evacuata prin operculum.
Ochii si narile
Pestii sunt capabili sa vada in culoari, aşa ca este o idee buna de a alege o nada sau o momeala, viu colorata atunci cand pescuiti. Dar nu este gresit sa folositi si o nada sau o momeala cu arome puternice ce pot fi mirosite cu nările sensibile. Un peşte poate detecta cu uşurinţă mirosuri diferite în apă, avand acest simt foarte dezvoltat.
Liniile laterale
Linia laterala este de obicei o linie vizibila de-a lungul fiecarei parti a pestelui. Este un organ senzorial, care este folosit pentru a detecta, orice mişcare sau vibraţie în apa din jur. Este considerat al saselea simt al pestelui. Linia laterală constă dintr-o serie de solzi, fiecare avand pori, conectati cu un sistem de canale care conţin celule senzoriale şi fibre nervoase. Se intinde de la branhii pana la inotatoarea codala.
Deplasarea este asigurata de inotatoarele codale. Intre aripioarele ventrale si codalese afla una sau mai multe aripioare anale. La unele specii aceasta aripioara se alungieste pana in dreptul codalei sau se continuie cu ea.
Pe spinare se afla una sau mai multe aripioare dorsale, ce servesc pentru echilibru. Tot pe partea dorsala, la unele specii de peste (pastravul, lipanul, lostrita etc) se afla o mica aripioara lipsita de raze, numita adipoasa, specifica familiei salmonidelor.
Pielea
Pielea de peşte este alcatuita din două straturi, epiderma (la exterior) si derma. Epiderma este formata din celule epiteliale, aranjate una deasupra celeilalte. Aceste celule sunt în mod constant înlocuite cu altele noi. Celulele epiteliale sunt celule care produc secretii mucoase cu rol de protectie exterioara. Derma se află sub epidermă şi indeplineste multe funcţii importante de protectie si nu numai.
Pigment
Pestii se intalnesc intr-o mare varietate de culori, produse de celulele din derma. Celulele primesc denumirea dupa pigmentul continut.
- Melanophores pigmentul maro-negru numit melanina.
- Erythrophores pigmentul rosu.
- Xanthophores pigmentul galben.
- Iridophores care contin cristale ce refracta si reflecta lumina, si dau multor pesti aspectul lor metalice.
Pestele isi poate schimba culoarea de la un moment la altul. Acest lucru este cauzat de mişcarea melaminei în fiecare celulă. Când sunt dispersate, ele absorb mai multă lumină şi intuneca peştele iar atunci cand sunt comasate, pestele devine mai deschis.
Solzii
Corpul unui peste este acoperit in mod mormal de solzi, acestia avand rol de protectie a pielii, dar intalnim si pesti acoperiti partial de solzi, (ex:crapul oglinda), sau fara solzi(ex: somnul). Solzi de peşte se află în orificiile din derm şi ies afară din ţesut conjunctiv. Solzi nu se lipesc de peşte, dar se suprapun şi formeaza o armura de protecţie flexibila, capabila sa reziste la lovituri şi lovire. Exista două tipuri principale de solzi, ambele sunt rotunde, dar unele au marginile zimtate şi celelalte sunt complet netede. La unele specii de pesti solzii sunt înlocuiti cu placi osoase.
Mucusul
Majoritatea pestilor sunt acoperiti la exterior cu un strat de mucus, acesta avand in primul rand rolul de a proteja pestele de microbii din apa, de paraziti si de alte elemente care pot dauna pestelui. Este bine ca atunci cand capturati un peste si aveti intentia sa-l eliberati, sa-l manuiti cat mai cu grija, deoarece prin frecare de maini, sau de alte lucruri, se indeparteaza acest mucus, astfel pestele devine vulnerabil la infectii.
Aripioarele
Aripioarele sunt asemenea unor raze osoase, acoperite de piele. Unele pot fi legate intre ele, altele separate lângă marginea înotătoarei. Unele aripioare sunt sub forma unui spin. Aproape jumătate din razele osoase ale inotatoarelor dorsale a ciclidelor, sunt spini ososi. Alte specii au aripioarele dorsale complet separate, formand doua aripioare. Numarul de aripioare se foloseste in clasificarea pestilor.
Fiecare aripioara indepineste o functie specifica:
- Inotatoarea dorsala, asigura stabilitate la inot
- Inotatoarele laterale, asigura stabilitate la inot
- Inotatoarea codala, este pentru majoritatea pestilor, principalul mijloc de propulsie
- Inotatoarea anala, asigura stabilitatea la inot
- Inotatoarea pectorala, asigura locomotia si directiade deplasare
- Inotatoarea adipoasa, asigua stabilitatea
Branhiile
Branhiile sunt un organul respirator, perfect adaptat pentru extragerea oxigenului din apa. Branhiile sunt alcatuite dintr-un sistem delicat de vase de sange acoperite de un epiteliu foarte subtire prin care are loc schimbul gazos. Branhiile sunt protejate de o placă osoasă numită operculum. Apa este aspirata prin gura pestelui, trece prin branhii unde se separa oxigenul şi apoi este evacuata prin operculum.
Ochii si narile
Pestii sunt capabili sa vada in culoari, aşa ca este o idee buna de a alege o nada sau o momeala, viu colorata atunci cand pescuiti. Dar nu este gresit sa folositi si o nada sau o momeala cu arome puternice ce pot fi mirosite cu nările sensibile. Un peşte poate detecta cu uşurinţă mirosuri diferite în apă, avand acest simt foarte dezvoltat.
Liniile laterale
Linia laterala este de obicei o linie vizibila de-a lungul fiecarei parti a pestelui. Este un organ senzorial, care este folosit pentru a detecta, orice mişcare sau vibraţie în apa din jur. Este considerat al saselea simt al pestelui. Linia laterală constă dintr-o serie de solzi, fiecare avand pori, conectati cu un sistem de canale care conţin celule senzoriale şi fibre nervoase. Se intinde de la branhii pana la inotatoarea codala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu