duminică, 22 mai 2011

Raul Bistrita

Raul Bistrita izvoraste din Muntii Rodnei in judetul Maramures, strabate Carpatii Orientali, apoi trece prin orasele Bicaz, Piatra Neamt, Roznov, Buhusi si Bacau pentru a se varsa in Siret in apropierea Bacaului.
Cursul superior al Bistritei, amonte de confluenta cu Raul Dorna la Vatra Dornei se numeste Bistrita Aurie.
Pe cursului raului se afla si barajul Izvorul Muntelui.
Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est .
Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

„Acesta e raul care a calauzit spre Baia, spre tara pe care el era sa o intemeieze ca Domnie, pe Voevodul Bogdan, pribeagul maramuresan, vanatorul de zimbri al povestii. Aceasta e mareata cale pustie pe care a trecut unul din intemeietorii vietii noastre istorice". N. Iorga

Raurile si Lacurile Judetului Dambovita

Reteaua hidrografica, este reprezentata in primul rand de raurile Ialomita si Dambovita si apoi de Cricovu Dulce, Parscov, Colentina, Neajlov, Dambovnic, precum si unele lacuri antropice, construite pentru irigatii si piscicultura.
Judetul Dambovița are o suprafata de 4.054 km² (1,7 % din suprafața tarii). Este situat in partea central-sudica a tarii, suprapunandu-se bazinelor hidrografice ale raurilor Ialomita si Dambovita.
Teritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9 %), dealuri (41 %) si campii (50 %).

duminică, 15 mai 2011

Sezoane de pescuit in Delta Dunarii

Stiuca
Lacul Fortuna, canalul Sontea, Holbina si Maliuc. Greutatea medie: de la 1 la 4 kilograme. Sezon: de la inceputul lui Iulie pana in Decembrie.
Crap
In zona canalului Sontea; pe bratele Chilia si Sulina; zona Maliuc. Greutate medie : de la 3 la 20 de kilograme. Sezon: Iulie – Septembrie.
Somn
Bratului Chilia si Sulina. Are o greutate medie de 4 pana la 30 de kilograme, dar au fost inregistrate si capturi record de 60-80 kilograme. Sezon: Iulie – Octombrie.
Salau
In zona canalului 5; lacul Sinoe si in apropierea satului Sfantu Gheorghe. Greutatea medie atinge de la 1.5 pana la 5 kilograme. Sezon: toata vara (Iunie – Septembrie).
Bibanul
Tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt lunile de toamna. Este foarte activ si iarna
Rosioara
Lunile iunie – octombrie
Platica
Lunile iunie – octombrie
Linul
Lunile iunie – octombrie

Balta Movilita

Baltile de pescuit Movilita 1, 2 si 3 sunt situate in judetul Ialomita, fiind o salba de balti apropiate si Bucurestiului. Nu am reusit sa aflam foarte multe despre aceste balti insa, va prezentam informatiile pe care am reusit sa le culegem; asadar va asteptam cu comentarii.
Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, platica, somn. Taxa pentru balta este de 40 lei. Telefon Contact: 0766699141.
Movilita este compusa din 3 lacuri, Movilita 1 (7ha), Movilita 2 (14ha) si Movilita 3 (7ha. De la dig in drepta este Movilita 3, in stanga este Movilita 2 iau in continuare este Movilita 1. Pescuitul este permis tot anul si pe toata suprafata lacurilor. Adancimea acestor lacuri este de 2-3 m.
Cale de acces. Pe drumul Bucuresti – Urziceni (DN2. Mergeti cca 35 km pana in satul Movilita, in sat din DN2 faceti stanga la un indicator cu “Pescuit Sportiv Movilita”, mai mergeti aproximativ 1 km si ajungeti la baltile Movilita.

Raurile si Lacurile Judetului Mehedinti

Microclimatul mehedintean este influentat si de aparitia celor 700 km2 de lac de acumulare intins pe o lungime de peste 230 km amonte de hidrocentrala Portile de Fier I si a celor aproximativ 130 km2 de lac de acumulare format in amonte de hidrocentrala Portile de Fier II.
Pe teritoriul judetului se afla o reţea hidrografica cu o lungime de 1604 km si o bogată retea de ape subterane a caror adancime se afla intre 2 si 40 m. Principalele cursuri de apa din judet sunt: Dunarea, Motru, Drincea, Cosustea, Blahnita, Husnita, Topolniţa, Bahna, Brebina.

duminică, 8 mai 2011

Pescuitul Crapului in Apele Curgatoare

In aceste ape vom sti ca pestele este sanatos, hranindu-se numai cu hrana naturala, fara a cunoaste furajele din crescatorii.
In apele curgatoare agataturile sunt mai dese, la fel si ratarile, datorita copacilor si pragurilor incarcate cu scoici.
In desenele alaturale va prezentam, o montura pentru pescuitul crapului in ape curagatoare dar si doua scheme cu amplasarea pescarului si lansarilor sale in aceste ape.
Alegerea locului este foarte importanta. Un loc ideal este un sector ce nu a mai fost pescuit, expus vantului, de preferat un golfulet sau langa arbori scufundati.
Apele curagtoare difera, in fuctie de natura lor (naturale sau artificiale) de fund, curent si latime. Raurile naturale au fundul in forma de semiluna, cu maluri mai mult sau mai putin inalte, pline cu aluviuni (mal, nisip, pietris, argila) curent si latime variabile. Canalele artificiale sunt in forma de trapez isoscel, cu adancime constanta dar curent variabil (de ex. Canalul Dunare - Marea Neagra).
Cele mai bune ape sunt cele cu o latime de pana la 150 m, pentru a putea explora si locurile vecine malului din fata ta, cu adancime variabila (apa mica dar si gropane), cu fund malos si curent slab.
Desi este mai greu si ceva mai costisitor, pescuitul crapului in rauri are un farmec aparte, de neuitat.

Tipuri de Plumbi - Alegerea Formei

Exista o mare varietate de plumbi, forma si greutatea acestora depinde de apa in care se pescuieste (statatoare, curgatoare), distanta la care se trimit carligele cu momeala, actiunea lansetei, grosimea firului si metoda de pescuit folosita.
Alegerea formei. Pentru ape curgatoare, plumbii plati sunt perfecti. Ca forma pot fi paralelipipedici, sub forma de disc, semidisc. Pot fi utilizati si plumbi de forma sferica, semipicatura.
Pentru apele statatoare cu fundul tare, avand gropane si canale se pot folosi plumbi cu forma ovoidala, conica, cilindrica, sferica, fusiforma. Forma ovoidala a plumbului este solutia potrivita. Acest plumb cauta gropanele si canalele unde pestii se retrag pe timp calduros sau rece.
In ape statatoare cu fund malaos, plumbul de forma "aripa delta" cu proemienta sferica este o alegere buna. Spre deosebire de cel folosit in ape curgatoare, suprafata acestui plumb este mai mare, mai subtire iar proeminenta semisferica fixeaza la mijloc si in partea inferioara centrul de greutate, favorizand stabilitatea plumbului pe mal (dupa lansare se recupereaza 2 m, pentru scoaterea plumbului din mal).

Momeala pentru Crap

Mod de preparare: Vom praji in cuptor o tava de floarea soarelui si o tava de seminte de canepa, ulterior intreaga cantitate se suplimenteaza cu porumb, grau pentru a fi mai usor de macinat. Se utilizeaza cu succes la momirea crapului, pe ape statatoare, in combinatie cu porumb lasat in apa, timp de doua zile sau 1-2 kg de porumb boabe fiert. Aceeasi combinatie poate fi utilizata si pe apele curgatoare, fiind o momeala "uleioasa", dar obligatoriu va fi amestecata cu pamant luat de pe malul raului (50%) si se va momi cu 20 m in susul apei (in amonte).

joi, 5 mai 2011

Balta Fitofagu

Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu. Pentru a pune in valoare cat mai bine aceasta frumoasa si linistita zona din judetul Arges, incepand cu toamna anului 2010 ne-am propus sa dezvoltam turismul, pescuitul de agrement si sportiv.
Balta a fost reamenajata si modernizata special in acest scop. A fost construit un minidig, nivelare, decolmatarea malurilor, construirea unui minibar cu terasa si foisoare, loc amenajat pentru gratar, pregatirea zonei pentru cabanute cu cazare pentru a oferi conditii deosebite pentru pescari.
Balta de pescuit Fitofagu (Arges) are o suprafata de peste 30 HA de luciu de apa.
Taxa pentru balta este de 80 lei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, somn. Telefon contact: 0723.516.964.
Cale de acces. Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu, comuna Negrasi, la doar 35 de km. de municipiul Pitesti.
1. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Teiu/Cateasca (benzinarie Petrom) si intrati pe drumul spre Teiu (drum judetean 508). Urmeaza satul Buta si apoi satul Barlogu (intrare pe drumul judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
2. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Oarja si intrati pe drumul spre Oarja (drum judetean 503). Traversati localitatea Rociu si intersectati varianta 1, intrand pe drumul spre Buta (drum judetean 508, apoi drum judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
Drumul este asfaltat pana in satul Barlogu, iar indicatoarele cu “Balta pescuit Barlogu (Fitofagu)” va vor ajuta sa va orientati exact catre drumul care duce la balta. Drumul de acces de la drumul judetean pana la locatia noastra este in stare foarte buna, fiind recent pietruit.

Racul - Momeala

Racul este una dintre momelile folosite la pescuitul somnului. Se gaseste in lacuri si balti, se pastreaza in cosuri inchise. Este destul de usor de prins. Cu o undita si o bucata de carne veti prind eo multime de raci. Agatati carnea chiar si slaninia de carlig asteptati sa se agate racul dupa care inainte de al scoate din apa folositi un mincioc deoarece is vor da drumul cad ies din apa. Luati un minciog mic (sunt si la 50-100 de mii) si ii puneti o coada mai lunga, puteti folosi cateva segmente de la o undita telescopica. Cand aveti racul agatat de bucata de carne/peste nu il scoti deasupra apei ci bagi minciogul sub el.
Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen. La nivelul cefalotoracelui se gasesc: 2 perechi de antene , cu ajutorul carora racul simte mirosul si pipaie; 2 ochi compusi, formati din sute de celule vizuale. Ochii sunt situati in varful unor prelungiri, care se misca in toate directiile. Gura este prevazuta cu falci puternice. Pe partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se termina cu clesti mari si puternici,servind la prinderea hranei; perechile 2 si3 au clesti mici; ultimile 2 perechi se termina cu gheare.
Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente. Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse. Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7 inotatoarea codala. Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi. Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana.
Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor. Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare (iarna racii stau amortiti la fundul apei). In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori. In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei. Racii traiesc 15- 20 ani. Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre. Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita. Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal.

Solunar Mai 2011

SOLUNAR 2011 - click aici

Pescuitul Sportiv in luna mai

In apele naturale, coliniare si de ses, pescuitul este oprit la toate speciile de pesti (este perioada de depunere a icrelor). In apele de munte, pescuitul la pastrav indigen, fantanel si coregon, se poate practica numai cu muste artificiale sau cu naluci. Continua prohibitia pentru lipan.
La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.