joi, 29 noiembrie 2012

Crapul Chinezesc - Specii

Exista patru specii de ciprinide asiatice, introduse in Romania: amur (Ctenopharyngodon idella), novac (Aristichthys nobilis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix) si scoicar (Mylopharyngodon piceus).
Amurul (tenul sau cteno) este cel mai cunoscut dintre speciile chinezesti, fiind singura dintre cele patru specii care poate fi prinsa de pescarii sportivi. Prin dimensiuni si combativitate, constituie o provocare pentru pescari. Este un peste lunguiet, cel mai mare reprezentant a subfamiliei Leuciscinelor (din familia Cyprinidae). Atinge in mod normal 50-90 cm, dar poate creste si la lungimi peste un metru, ajungand la greutati de 50 kg! Culoarea sa este similara cu cea a crapului, dar mai deschisa, cu spatele masliniu si lateralele aurii. Gura este special adaptata pentru consumul vegetatiei acvatice (plante acvatice superioare). In perioada juvenila, pana la dimensiunea de 7-8 cm, consuma micro-plancton, dupa care se hraneste cu vegetale. Durata de viata este intre 6 si 11 ani.
Novacul are un corp lat, capul mare si ochii plasati inferior. Poate ajunge la dimensiuni impresionante, peste un metru lungime si greutati de peste 50 kg. Acum cativa ani, s-a prins la navod in lacul Cernica, de langa Bucuresti, un exemplar urias, in greutate de 69 kg, care a fost naturalizat! Are solzi foarte mici si un colorit cu dungi vinetii pe spate, laturi cenusii si abdomenul alb-galbui. Novacul se hraneste cu micro-zooplancton si alge macroscopice, pe care le filtreaza prin intermediul unor site branhiale. Practic, pestele se hraneste aproape continuu, avansand cu gura larg deschisa si filtrand ca un „aspirator” micro-planctonul animal si vegetal.
Sangerul (numit si crapul argintiu), este foarte asemanator cu novacul, dar are capul si gura ceva mai mici si o culoare uniform argintie. Spatele si partea superioara a capului sunt maslinii. Solzii sunt si ei mai mici, prin comparatie cu novacul. Numele provine din faptul ca la capturare tegumentul se raneste foarte usor si sangereaza. Si el atinge dimensiuni foarte mari, putand depasi un metru lungime si 50 kg. Se hraneste tot prin filtrarea apei prin sitele de pe arcurile branhiale. Consuma fitoplancton si detritus vegetal si are un ritm de crestere foarte sustinut.
Ambele specii, atat novacul, cat si sangerul, sunt folosite pe scara larga in piscicultura pentru capacitatea lor de filtrare a apei.
Scoicarul este asemanator cu amurul, insa are un colorit mai inchis, negru-maroniu si cu inotatoare negre-cenusii. Se hraneste cu scoici, melci, crustacee si le sparge crusta sau cochilia cu ajutorul unor filtre branhiale foarte dure. Ajunge la dimensiuni de peste 1m si greutati de peste 15 kg. Este mai rar intalnit in Romania, comparativ cu celelalte specii, dar este prezent pe Dunare. Durata sa de viata este de pana la 15 ani.

joi, 22 noiembrie 2012

Migratiile pestiilor

Putini pesti duc o viată sedentară si pot fi găsiti întodeauna în apropierea acelorasi locuri . Cei mai multi dintre ei întreprind deplasări, uneori in carduri sau chiar in masa, provocate, fie de cautarea locurilor pentru hrana mai abundenta, fie pentru reproducere, fie in vederea iernatului.
Nu este vorba aici de pestii migratori: morunul , nisetrul , pastruga, scumbria de Dunare etc, ce traiesc in apele Marii Negre, dar care, manati de instinctul reproducerii, intra primavara in Dunare, urca in susul fluviului, iar dupa clocire se reantorc, pui si adulti. in mare.
Dar acum ne vom ocupa numai de pestii de undită:
1. Migratia pentru reproducere. Pestii de apa dulce fac, in general, deplasari mici in vederea reproducerii.
Crapul migreaza, in fiecare an, din Dunare sau raurile mari in baltile acestora, gasind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire. Plecarea catre aceste locuri este determinata de temperatura apei si anume, când ea atinge 18° C.
Pastravul porneste in calatorie toamna, cand urca in susul paraielor de munte spre izvoare, unde gaseste o apa mai rece si mai bine oxigenata, prielnica reproducerii.
Mreana si scobarul urca primăvara, in carduri, pana in zona pastravului, reproducerea avand loc in ape clare si repezi, cu fundul pietros sau nisipos.
Stiuca are deplasari scurte, indreptandu-se primavara, o data cu viiturile, spre apele mai mici si linistite, ferite de curenti si revarsari, unde isi depune icrele.
Bibanul, insa, ramane pe loc in apa linistita a lacurilor, in care duce tot timpul o viata sedentara.
2. Migratiile pentru hrana ale pestilor de apa dulce se produc, de obicei, in apropierea acelorasi locuri . Ele sunt determinate in special de cautarea microorganismelor, ce formeaza hrana de capetenie a multor specii, mai ales a puietului.
Rapitorii, care se hranesc de obicei cu prada vie, se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la indemana.
Stiuca si avatul se vor gasi mereu in locurile unde se deplaseaza masele de puiet ce constituie hrana lor obisnuita.
3. Migratiile pentru iernat sunt intreprinse de catre multi pesti din apele noastre dulci : crap, caras, salau, biban etc .Acestia se deplaseaza in locurile mai adanci sau cu gropi maloase. Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.
Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere. Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.

Dimensiuni Legale ale Pestilor in Pescuitul Sportiv

Dimensiunile minime legale ale pestilor care pot fi pescuiti prin pescuit sportiv pe teritoriul Romaniei.

• avat (Aspius aspius) 30 cm
• aterina (Atherina mochon) 7 cm
• babusca (Rutilus rutilus) 15 cm
• batca (Blicca bj.erkna) 15 cm
• biban (Perca fluviatilis) 12 cm
• crap (Cyprinus carpio) 35 cm
• caras (Carassius auratus) 15 cm
• caracuda (Carassius carassius) 17 cm
• cosac (Abramis sp.) 25 cm
• clean (Leuciscus cephalus) 25 cm
• cega (Acipenser ruthenus) 45 cm
• coregon (Coregonus sp.) 22 cm
• calcan (Scophthalmus maeoticus) 40cm
• cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 cm
• chefal (Mugil sp.) 25 cm
• fusar (Aspro streber) 12 cm
• gingirica (Clupeonela cultiventris) 7 cm
• hamsie (Engraulis encrasicholus) 7 cm
• lin (Tinca tinca) 25 cm
• lipan (Thymallus thymallus) 25 cm
• lostrita (Hucho hucho) 65 cm
• morunas (Vimba vimba) 25 cm
• mreana (Barbus barbus) 27 cm
• morun (Huso huso) 170 cm
• nisetru (Acipenser g.ldenstaedti) 140 cm
• oblete (Alburnus alburnus) 12 cm
• platica (Abramis brama) 25 cm
• pastrav (Salmo sp.) 20 cm
• pastruga (Acipenser stellatus) 100 cm
• rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 cm
• rizeafca (Alosa caspio) 15 cm
• sabita (Pelecus cultratus) 20 cm
• rechin (Squalus acanthias) 100 cm
• scobar (Chondrostoma) 20 cm
• somn (Silurus glanis) 50 cm
• scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22 cm
• scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23 cm
• stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 cm
• salau (Stizostedion sp.) 40 cm
• stiuca (Esox lucius) 40 cm
• sip (Acipenser sturio) 110 cm
• sprot (Spratus spratus) 7 cm

miercuri, 21 noiembrie 2012

Tipar de 44 de kg!

Pescarul sportiv Andy Parker a reusit o captura de toata frumusetea, un tipar in greutate de 44 de kg. Pescarul britanic se afla la 36 de mile de Torquay, Devon, cand a pescuit frumosul exemplar. Lupta cu pestele a durat mai bine de 40 de minute. Recordul pentru cel mai mare tipar prins in apele britanice a fost inregistrat in anul 1995, cand Vic Evans off Brixham a reusit o captura de peste 60 de kilograme. 

Fluviul Volga

Volga este un fluviu aflat in totalitate pe suprafata Rusiei, situat in Nord-Vestul Moscovei. Este cel mai lung fluviu din Europa, izvoraste din Podisul Valdai, cu un curs de 3.690 km, fiind inima celui mai mare complex hidrografic al continentului. Volga este al 19-lea fluviu din lume ca lungime, varsandu-se in Marea Caspica, 88 km mai jos de orasul Astrahan. La varsare formeaza o uriasa delta. Cursul sau strabate cea mai bine populata si mai dezvoltata regiune a Rusiei. Pe cursul sau s-au construit noua mari hidrocentrale.
Volga este cel mai mare rau din Europa din punct de vedere al lungimii, al revarsarii si al bazinului de colectare. Volga incepe sa curga din partea de Vest a Rusiei si este considerat raul national al Rusiei. De fapt, Volga traversează 11 din cele 20 cele mai mari orase ale Rusiei. De-a lungul Volgai se gasesc unele dintre cele mai mari bazine din lume.
In Rusia Volga este cunoscuta sub numele de „Bолга” cuvant ce este inrudit cu un cuvant slavic si anume „umezeaza”, „umiditate”.
Raul Volga apartine bazinului Marii Caspice. Izvoraste din Dealurile Valdai, 225 metri deasupra nivelului marii la N-V de Moscova si aproximativ 320 de kilometri S-E de Saint Petersburg. Volga trece la est de Lacul Sterj, Tver, Dubna, Rîbinsk, Iaroslavl, Nijni Novgorod și Kazan. De acolo se indreapta spre Sud si trece pe langa Ulianovsk, Toliatti, Samara, Saratov si Volgograd, apoi se varsa in Marea Caspica langa Astrahan care se afla la 28 de metri sub nivelul marii.
Cea mai strategica intorsura a Volgai este atunci cand se indreapta catre Don (cel mai mare rau al Rusiei). Volgograd, fostul Stalingrad este localizat aici.
Raul Volga are foarte multi afluenti, cei mai importanti fiind Kama, Oka, Vetluga si Sura. Volga impreuna cu afluentii sai formeaza sistemul raului Volga, care dreneaza aproape 1.350.000 km2 in cea mai populata zonă a Rusiei. Delta Volgai are o lungime de aproape 160 km si cuprinde peste 500 de canale si numeroase rauri mai mici. Este cel mai mare estuar din Europa si este singurul loc din Rusia unde se pot intalni specii de pelicani, flamingo si lotisi. In timpul iernii o mare parte din lungimea Volgai ingheata timp de aproximativ 3 luni.
Volga dreneaza aproape tot vestul Rusiei. Multele sale rezervoare ajuta la producerea irigatiilor si a hidroelectricitatii. Canalul Moscova-Volga, Canalul Volga-Don si Canalul Volga-Baltic formeaza canale pentru navigare si fac legatura intre Moscova si Marea Baltica, Marea Caspica, Marea Azov si Marea Neagra. Fertilitatea vaii raului produce o mare cantitate de grau si multe minerale. In valea Volgai se gaseste o industrie petroliera substantiala. Alte minerale care se gasesc aici sunt gazele naturale, sarea si carbonatul de potasiu. Sursa: ro.wikipedia.org

Pescuitul Cambulei

Pescarii sportivi cauta cambula in lunile de primavara si de toamna, cand se prinde cu succes cu petactarul. Se pescuieste in zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hranii. In aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe carligele petactarului hamsie, intepata in doua locuri. Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si hamsie sarata. Firul de 50 m lungime are la capat un plumb de 30-50 g, de forma prismatica, ascutita la cele doua capete. La 20 cm de plumb se leaga 3 carlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul. In timpul pescuitului se arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de 35-40 m, dupa care, se recupereaza firul pana ce acesta ramane intins. De regula, cambula inghite carligul in intregime, dand de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui. Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experienta sau indemanare deosebita. Metoda poate fi usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai cateva sedinte de pescuit pe malul marii.

Raurile si Lacurile Judetului Dambovita

Reteaua hidrografica, este reprezentata in primul rand de raurile Ialomita si Dambovita si apoi de Cricovu Dulce, Parscov, Colentina, Neajlov, Dambovnic, precum si unele lacuri antropice, construite pentru irigatii si piscicultura.
Judetul Dambovița are o suprafata de 4.054 km² (1,7 % din suprafața tarii). Este situat in partea central-sudica a tarii, suprapunandu-se bazinelor hidrografice ale raurilor Ialomita si Dambovita.
Teritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9 %), dealuri (41 %) si campii (50 %).

luni, 19 noiembrie 2012

Sonarul

Orice pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa, nepercepute de urechea umana. Astazi acest lucru este perfect posibil si pentru noi cu ajutorul sonarelor.
Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune exterioara (efectul piezoelectric). Atunci cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. In functie de complexitatea sonarului, alaturi de vizualizarea pestilor aflati in zona fascicolului ultrasonic mai putem obtine si alte informatii precum viteza pestilor aflati in miscare, temperatura apei. Majoritatea sonarelor dispun de filtre care permit afisarea pestilor pe ecran pe game de dimensiuni. Mai facem precizarea ca, consecinta a unor legitati ale fizicii, undele folosite aici sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la suprafata traductorului. Atentie !! Bulele de aer din apa dau ecouri foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie verificata prin scanari repetate.
In primul rand trebuie sa tinem seama de adancimea/distanta unde vrem sa facem investigatiile. Vrem sa vizualizam topologia fundului apei sau numai sa localizam pestii ? Unda ultrasonica emisa in apa are forma unui fascicol de forma conica, similara fascicolului de lumina al unei lanterne pe timp de ceata. Fascilolul poate fi bine focalizat si spunem ca "bate" departe sau poate fi mai divergent, caz in care prinde in vizor o arie mai mare dar cu rezolutie satisfacatoare doar in apropiere. In cazul sonarelor, aceasta focalizare este data de unghiul traductorului (uzual are 9, 20 si 45 grade). Sensibilitatea sonarului la o anumita distanta depinde de puterea sursei de alimentare a traductorului si de frecventa semnalului de excitare a cristalului emitor. Frecventa este un parametru similar culorii luminii; pe timp de ceata alegem faruri albastre sau de alta culoare care este mai putin atenuata de ceata. In acest caz, undele cu frecventa mare dau rezolutie mare dar sunt puternic atenuate la distante mai mari, pe cand cele cu frecventa mica se propaga mai bine dar necesita surse de alimentare mai puternice (exercita o presiune sonica mai mica la aceeasi putere de emisie). Un traductor cu unghiul de 20 grade, alimentat la surse duale de 200kHz si 455 kHz, poate acoperi cam cele mai variate intrebuintari pentru pescuitul din tara noastra (pescuit din barca, de la mal, pescuit maritim). Asadar, nu cumparati orice sonar doar pentru ca scrie pe el sonar; verificati cu atentie tipul palpatorului, puterea si frecventa sursei precum si domeniul de utilizare recomandat de producator.

Lacul Tancabesti

Lacul Tancabesti 1 este lacul cu exemplare “record” de crap, somn si rapitori. Record lac: crap 24 kg si somn 60kg. Se afla in localitatea Tancabesti din judetul Ilfov la 30km de Bucuresti.
Specii de pesti intalnite: avat, biban, caras, clean, crap, cteno, novac, oblete, platica, rosioara, salau, somn, stiuca. Taxa este de 200lei. Detalii telefon 0726037389. Se poate pescui si noaptea.
Regulament:
• maxim 4 lansete
• fara inaintasi textil din 1 Ian 2010
• un singur ac , plumb pierdut
• saltea de primire, minciog ecologic
• minim 3 saci pentru peste (ecologici)
• vesta salvare daca se foloseste barca
• retinere crap sub 4 kg si eliberare in Tancabesti 2
• taxa este de 300 Ron/24 h(ponton inclus) si 200 Ron/12 h (fara ponton)
• pentru insotitori taxa este de 20 Ron / persoana.
• se poate rezerva locul de pescuit contra sumei de 10 Ron.
Cale acces. Pe drumul Bucuresti-Ploiesti la intrarea dupa podul din comuna Tancabesti se face un drum spre stanga care duce la lac.

miercuri, 14 noiembrie 2012

Coregon de 2,9 kg

Pescarul Josef Gamsjager a reusit o captura foarte frumoasa, un coregon in greutate de 2,9 kg si 67 de cm. Frumosul exemplar a fost capturat pe lacul Hallstatter din Austria, acest lac este considerat cel mai bun pentru pescuitul coregonului din Austria. Coregonul a fost capturat cu o nimfa. 

Fir textil sau nylon, avantaje - dezavantaje

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.
Avantaje nylon:
este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna;
umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate;
utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavantaje nylon:
rezistenta la frecare este limitata;
la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
suporta destul de rau ultravioletele;
uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
Avantaje fir textil:
rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
rezistenta la uzura este foarte buna;
durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;
Dezavantaje fir textil:
asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet);
rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
pretul este foarte ridicat.
Tinand cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.
Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

Cobra - bastoanele pentru nadit

Bastoanele de nadit Cobra nu sunt inventia unui pescar. Nu sunt nici macar inventia unui barbat.
Sunt inventia unei britanice, Nina Sansome, care a preluat designul unui instrument de aruncare folosit in jocul de pelota, numit chistera, un soi de cos lung si curbat, cu care mingea e pusa in in joc.
Rolul chisterei este asemanator cu cel al rachetei in tenis, mingea (pelota) fiind sferica, tare ca piatra, avand un diametru de 65 mm si atingand viteze de pana la 250-300km/ora!
Cobrele doamnei Sansome se multumeau cu viteze ceva mai modeste, 130 km/ora la iesirea boiliesului din teava, suficient insa pentru a produce o revolutie pe piata britanica, inlocuind bastoanele de nadit drepte si mai putin performante de pana atunci - despre care se crede ca fusesera create dupa un proiect al lui Rod Hutchinson.
Succesul bastoanelor Cobra a fost atat de mare, incat termenul a intrat in limbajul comun.
De la versiunea Mini, pentru aruncari in margine, la cel mult 40 de metri, pana la ciudata
1. Top Banana MkII, capabila sa atinga 120 de metri cu o bila de 22 mm,
2. de la Queen Cobra, folosita cu boilies de 16 mm ,
3. si pana la Joker-ul care lucreaza si cu boiliesuri de 30 mm, exista cel putin un model pentru fiecare.
Pescarii mai putin experimentati pot incepe cu bastoane usoare, ca Jack sau Ace, iar profesionistii nadirii pot teroriza crapii si pescarii de pe malul opus cu incredibilul Jumbo!
Totusi, vestea cea mai buna ramane alta - Cobrele se raspandesc acum si in Romania, la preturi cu nimic mai mari decat cele de pe piata britanica.

duminică, 11 noiembrie 2012

Lacul Pecineagu

Lacu Pecineagu este situat intr-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer-Papusa, pe cursul superior al raului Dambovita.
Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m inaltine. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentari cu apa, productie de energie hidroelectrica si irigatii.
La baza mastii de etansare este executata o galerie perimetrala pe conturul careia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj.

Betaina

Arma secreta a pescarilor de crap din Anglia, betaina, este pe buna dreptate considerata unul dintre cei mai renumiti atractanti naturali responsabili pentru capturile de exceptie si sutele de concursuri castigate.
Adaugata in compozitia boiliesurilor sau nadelor, betaina cu o puritate de 98% va avea un real success si isi va dovedi cu siguranta eficienta in combinatie cu alte ingrediente naturale de mare atractie, folosite in pescuitul stationar.
Betaina este una dintre substantele care joaca rol de stimulent al apetitului de hranire la crap.

duminică, 4 noiembrie 2012

Pescuitul Sportiv in luna Noiembrie 2012

In luna noiembrie se obtin tot mai slabe rezultate la majoritatea speciilor de pesti pasnici, cu exceptia obletului, babustii, crapului si rosioarei. Pestii rapitori se prind foarte bine odata cu caderea bradisului. La munte, pescuitul este permis doar la lipan. In luna noiembrie avem cele mai slabe rezultate la pescuit comparate cu tot restul anului. Totusi, in luna noiembrie sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet. Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi; Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete; Cleanul si mreana - la fund cu rama alba; Scobarul - ca in octombrie; Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent. Crap - foarte rar mai maninca ceva in luna noiembrie si daca o face, poate fi prins numai cu momeli cu valori energetice mari. Ramele de gunoi groase pot fi bune. La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.