miercuri, 23 noiembrie 2011

Lacul Puiu

Lacul Puiu are in vecinatate satul de vacanta Rosu, cam la 12km de Marea Neagra.
Zona de amplasament a satului de vacanta este recunoscuta ca fiind cea mai renumita din Delta Dunarii (canalul Puiu – Rosu pentru pescuit la stiuca si lacurile Luminita – Puiulet pescuit la stiuca). Satul are si un restaurant (150 locuri), un bar de zi si o discoteca. Posibilitatile de relaxare sunt diverse: de la pescuit, plimbare prin delta cu barcile, schi nautic, pana la seri distractive in jurul unui foc de tabara sau in jurul meselor special amenajate cu specific pescaresc.
Pentru a ajunge la Lacul Puiu porniti din localitatea Sulina pe canal pana la cherhanaua Rosulet. Distanta dintre Sulina si Lacul Rosu este de 10km. Traversand lacul Rosu spre vest perpendicular cu canalul de acces dinspre Sulina puteti ajunge in lacul Puiu.

Raul Aries

Aries (in latina Aureus, maghiara Aranyos, de la arany „aur”; cele mai vechi atestari latina Crisola (din elina) si latina Auratus) este un rau in Transilvania, vestul Romaniei. Izvoraste din Muntii Bihorului, care fac parte din Muntii Apuseni. Are o lungime de apoximativ 164 km. Se varsa in Mures in aval de Ludus. Curge prin judetele Alba si judetul Cluj. Orasele Turda, Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries.
Raul Aries se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic.
Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor, o regiune rustica pitoreasca. Bazinul raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium), bogata in aur, argint etc.
Numele maghiar (Aranyos) inseamna "aurit", o referire la aurul din rau (lat. aureus).
Unele asezari din zona, precum Baia de Aries, Arieseni, Ghiris-Aries (vechiul nume al Campiei Turzii), Gura Ariesului, Luncani, si diviziuni administrative (ex. Scaunul Secuiesc al Ariesului, al carui teritoriu a fost inglobat in 1876 in comitatul Turda-Aries) evoca numele raului.

joi, 17 noiembrie 2011

Pastrav Curcubeu Record

Recent, in centrul Angliei, langa oraselul Rutland, intr-unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Europa, care este totodata si un rezervor de apa potabila, un pescar a avut norocul sa captureze un pastrav curcubeu in greutate de 4,575 kg.
Acest pastrav este considerat captura anului si a intrecut vechiul record, ce avusese „doar” 4,121 kg.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Reteta de boilies pentru cteno

Ingrediente:
  • 20% malai;
  • 25% gris;
  • 20% mancare pentru pasarele macinata fin;
  • 10% faina de soia;
  • 10% crochete pentru pisici kitekatt, cu arome de legume, macinata fin;
  • 5% faina de orez;
  • 5% nuca de cocos macinata fin;
  • 5% usturoi granulat macinat fin;
Mod de preparare:
La toate acestea se adauga miere de albine, nu este o doza anume , puneti miere treptat, pana cand aluatul de boilies inceteaza sa fie prea lipicios.
Dupa ce aluatul s-a framantat, se adauga 20 ml ulei de masline. Uleiul trebuie sa fie neaparat de masline, nu poate fi inlocuit cu altceva si trebuie introdus numai dupa ce aluatul este pregatit. Apoi bagati aluatul intr-o punga de plastic inchisa bine si tineti-l o ora in frigider.
Abia dupa aceea rulati si fierbeti boiliesurile, timpul de firebere este de 90 secunde.

Balta Fundulea 6

Balta Fundulea 6 are o suprafata de 30 hectare, este amenajata de curand, adancine intre 1,5 si 3 m, se face periodic igienizarea malurilor (se aduna gunoaiele, etc). Balta Fundulea 6 este populata periodic cu peste din Croatia.
Taxa este de 60 Ron / 12h, 100 Ron / 24h, 80 Ron – plantat / 12h, 130 Ron – plantat / 24h. Se pot retine 10 kg de peste din care 6 kg crap si 4 kg caras, ce depaseste 6 kg la crap costa 15 Ron/kg, ce depaseste 4 kg la crap se da drumu in apa.
Nr. de lansete/undite/persoana = 5. Specii de pesti intalnite: caras, crap. Telefon Contact: 0764682200.
Cale de acces. Mergeti din Bucuresti spre Fundulea, ori pe A2 ori prin Pantelimon – Branesti – Islaz – Fundulea. Inainte de intrare in Fundulea cu aprox. 500m se vede un panou de informare unde faceti stanga pe un drum de tara si in fata veti vedea pe partea stanga balta Fundulea 6 si pe partea dreapta balta Fundulea 7. Localitatea Fundulea din judetul Calarasi la 35 km de Bucuresti

Pescuit din Delta in Carpati

Cred ca nu exista nici macar o singura carte, oricat de voluminoasa, care sa reuseasca sa acopere fie si pescuitul unei singure specii, oferiind solutii universal valabile.
Indiferent de genul de pescuit adoptat, intre pescar si peste exista aceeasi legatura, undita. Pescarul imaginat de noi nu este lansetist numai pentru ca aceia practica pescuitul in miscare sunt considerati mai sportivi decat "fixistii", adica cei care pescuiesc de pe loc.
In conceptia autorului acestor randuri, pescarul este modern nu pentru ca foloseste ustensile sofisticate, ci pentru ca pescuieste ca un om al epocii sale, dornic sa umble, sa vada si sa cunoasca.

Pescuitul la crap. Ghid complet

Pescuitul la crap. Ghid complet este o adevarata enciclopedie ilustrata a pescuitului la crap, cu sfaturi din partea a doi dintre cei mai dinamici pescari tineri, castigatorii Cupei Mondiale de Pescuit la Crap din 1996. Cartea abunda in informatii si sfaturi despre felul in care sa pescuiti pana si crapii cei mai vicleni:
- Descriere detaliata a crapului in sine si a felului in care trebuie avut grija de specie
- Sfaturi pentru alegerea celor mai bune echipamente
- Consideratii tactice, ca lansarea, plumbuirea si localizarea pestilor
- Diverse nade si momeli, inclusiv retete pentru prepararea de boilies si strategii de nadire
- Monturi si noduri
- Pescuitul la crap pe rau, pescuitul pestilor mari si concursurile de pescuit la crap
- Recordul mondial din 1998, de 37,280 kg, inregistrat pe faimosul lac romanesc Raduta (Sarulesti)
Simon Crow a descoperit pescuitul la crap in 1980 si a prins crapi de pe aproape 200 de lacuri si balti. Este jurnalist si realizator de emisiuni TV dedicate pescuitului, ca si consultant pentru industria pescuitului si a echipamentelor pentru pescuit. Aceasta este a treia carte pe care a publicat-o despre pescuitul la crap.
Rob Hughes a prins primul sau crap la sfarsitul anilor 1970 si de atunci a progresat mereu, pescuind pe tot globul. Este promotor si jurnalist de pescuit, cu rubrica permanenta in principalul saptamanal de pescuit din Marea Britanie, Angling Times, si este organizatorul campionatelor britanice de pescuit la crap.

Balta Sapunari

Balta Sapunari are aprox. 12 h, reamenajata recent: lucrari de dragare, dig refacut, taluzarea malurilor. Lacul Sapunari se afla intr-un proces continu de imbunatatire a facilitatilor oferite pescarilor, asa ca lucrarile de amenajare vor continua cu pietruirea drumurilor, plantarea de copaci, umbrare, etc. Populari recente (2011) cu 6 tone de crap diverse generatii (intre 500 gr si 6 kg) si peste 5000 de alevini de stiuca.
Taxe: 60 ron 12 ore cu retinerea a 4 kg de crap si fara limita la caras, 35 ron 12 ore catch & release. Este permis pescuitul noaptea cu conditia parcarii masinii la sediul administratiei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, stiuca. Telefon contact: 0727.09.8888.
Cale de acces. Se iese de pe A2 la Lehliu, stanga pe traseul Lehliu Gara -Lehliu Sat. Dupa intrarea in Lehliu Sat se urmeaza indicatorul dreapta catre Urziceni, se iese din Lehliu Sat si dupa aprox. 1 km, se face un drum in dreapta de 500 m catre balta Sapunari. Se ajunde foarte usor, traseul este foarte bine marcat. Localitatea Sapunari din judetul Calarasi la 77 km de Bucuresti

duminică, 13 noiembrie 2011

Raul Dambovita

Raul Dambovita isi are izvorul in Muntii Fagaras pe versantul muntelui Curmatura Oticu. Cursul superior de la izvoare pana la confluenta cu Boarcasu este cunoscut si sub numele de Raul Izvorul Oticului sau Raul Oticu.
In drumul sau spre varsarea in Arges, raul strabate mai multe unitati de relief: Muntii Fagaras, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Leaota, Subcarpatii Getici si Subcarpatii de Curbura, Podisul Getic, Campia Inalta a Targovistei, Campia Titu, Campia Bucurestilor si Campia Burnasului.
Raul si-a lasat amprenta aspura culturii romanesti in nenumarate feluri, dar si asupra vietii cotidiene a locuitorilor capitalei. Dambovita este un rau incarcat cu o istorie bogata, controversata si interesanta. Fiecare conducator, de cand s-a stramutat capitala la Bucuresti, a dorit sa-si lase amprenta asupra raului care scalda orasul de secole. Sursa: ro.wikipedia.org

Mreana Record

Un pescar a prins zilele trecute o mreană uriaşă în apele britanice – este vorba despre un exemplar de 6,3 kg pescuit în râul Lincolnshire.
Mreana a mușcat cârligul într-o zonă din apropierea unui banc de nisip, pescarul folosind echipament de pescuit la match (sheffield).
Acest exemplar a fost desemnat drept al doilea record din toate timpurile prins pe râul Lincolnshire şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai mari capturi din acest an. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Biban Record

Recordul la biban in Marea Britanie a fost doborit recent de un pescar britanic. Ken Brown, a capturat un biban de 2,656 kg. Vechiul record avea doar cu cateva sute de grame mai putin, dar fusese mult timp etalonul pentru un biban de colectie.
Bibanul a fost capturat la rama, pusa pe un carlig numarul 6, iar pescarul a folosit un fir monofilament de 5 lb. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Balta Mozacu

Deschisa in iulie 2011, la balta Mozacu se permite pescuitul între orele 6.00 şi 19.00. Noaptea accesul este inchis. Intrarea la locul de pescuit se face cu masina, iar dupa lasarea bagajelor aceasta va fi dusa în parcarea amenajata. La plecare se va merge la masina în prezenta paznicului, dupa ce s-a efectuat controlul pestelui oprit.
Regulament balta Mozacu. Taxa este de: 50 Ron / 12h, 5 Ron / kg de crap comun si crap oglinda (doar dimensiuni 1,5kg – 4kg). Nr de undite/lansete: 4. Se poate retine o cantitate mare de crap, contra cost. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, Fitofag, salau
Cale de acces. Din Bucuresti se poate ajunge pe A1 pana la iesirea spre Petresti. Continuati drumul spre Visina, Fierbinti dupa care luati la dreapta spre Slobozia (comuna) si ajungeti la Zidurile. In localitatea Zidurile se face dreapta la iesire si dupa aproximativ 1km se ajunge la balta Mozacu.

miercuri, 9 noiembrie 2011

Raul Tisa

Tisa (in maghiara Tisza, in germana Theiß) este un rau care curge prin Romania, Ucraina, Slovacia, Ungaria si Serbia, apoi se varsa in Dunare langa Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunarii si aduna apele de pe o suprafata de 157.186 km².
Tisa este raul colector al apelor ce izvoresc din Carpatii Padurosi (Ucraina), in Romania curge pe o portiune de 64,6 km la granita de nord a tarii, cea mai mare parte a cursului este pe teritoriul Ungariei si Iugoslaviei unde dupa ce colecteaza raurile din nord-vestul Romaniei se varsa in Dunare.
Raul a fost cunoscut ca Tisia in Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia si Pathissus (Plinius cel Batran, 4.25).
Tisa curge pe o lungime de 1378 km, cursul sau despaseste astfel pe cel al Rhinului.
Pana la granita cu Romania, Tisa este limpede si curge iute, prin vai stramte. Apoi, traverseaza intreaga Ungarie, unde curge mai lent; parcurge campiile intinse din Est si se intalneste cu Dunarea pe teritoriul Serbiei. Ea separa cele doua regiuni istorice Banat si Bačka (Bácska) din Voivodina.
Este navigabila, incepand din Sziget, pentru vase cu abur doar din Szolnok mai departe (aceste vapoare ajungeau altadata pana la Tokaj).
Canalul Bácsér o uneste din nou cu Dunarea, canalul Bega, cu Temes (Timisul).
Abia iesind din Ungaria, Tisa intra in Republica Serbia, prin nordul acesteia, in provincia autonomă Voivodina. Continuă apoi să curgă prin localitătile Kanjiza, Novi Knezevac, Senta (20.302 loc. in 2002), Padej (2,882), Ada, Mol (6.786 loc.), Becej (40.877 loc.) si Novi Becej. Primeste prin stanga apele raului Bega (255 km) si apoi ajunge la Titel si Knicanin. Se varsa in cele din urma in Dunare, prin stanga, in apropierea localitatii Stari Slank. Sursa: ro.wikipedia.org

luni, 7 noiembrie 2011

Nod Double Swiwel

Nodul Double Swiwel este un nod folosit in pescuit la realizarea liniilor duble. Este foarte util in legarea: agrafelor, vertejelor, sau agrafe rapide. Nodul rezultat este foarte simplu si foarte rezistent. Practic asigura linia de pescuit foarte bine. Acest nod este utilizat la realizarea monturilor precum montura fir de par.

Captura Record - somn de 90 de kg

Mihnea Pasek, in varsta de 38 de ani, a mers la pescuit cu Claudiu Fiu, colegul sau de pescuit, dar si un pescar priceput. Cei doi au ajuns pe raul Jiu, in zona barajului de la Turceni, in jurul orelor 09.00. Au planificat o partida de pescuit la somn din barca, la clonc. Inarmati cu rabdare, Mihnea si Claudiu au inceput partida de pescuit cu optimism. Nu au asteptat mult si au avut si primul tras, care s-a dovedit a fi unul destul de puternic. Nu mica le-a fost mirarea sa constate ca este vorba de un peste puternic. „Am fost la pescuit cu barca la clonc, o tehnica mai veche, pe Jiu, in zona barajului de la Turceni. Am ajuns acolo in jurul orelor 09.00, iar in jurul orelor 11.00, a tras somnul. Prietenul meu, Mihnea, cel care l-a prins, s-a luptat 36 de minute cu pestele, care a avut o greutate de 80-90 de kilograme. L-am scos in barca si l-am mentinut in viata timp de o ora, iar apoi am stabilit sa eliberam pestele, lucru pe care l-am si facut”, a spus Claudiu Fiu.
Pentru partida de pescuit de ieri, Mihnea a folosit o lanseta cu lungimea de trei metri si fir de 0,60. Ca momeala, pescarul a folosit un pestisor viu. Dupa ce a fost scos din apa, pestele a fost cantărit si masurat, avand o greutate de aproape 90 de kilograme si o lungime de 2,10 metri. „Este cea mai mare captura a mea de pana acum. Senzatia a fost de nedescris, iar adrenalina a inlocuit durerea de spate si de mana. Cam 15 minute nu l-am miscat de pe fundul apei. Am uitat si de durere pana la urma, m-am concentrat, Claudiu m-a ajutat cu barca, din frana si din fir l-am carmit si l-am obosit. Mi-am dat seama ca este foarte mare, daca nu il oboseam, nu reuseam sa il scot. M-am luptat cu el mai bine de o jumatate de ora, dar a meritat. Am vorbit cu Claudiu si am stabilit sa eliberăm somnul, pentru ca un peste de marimea si greutatea aceasta este un reproducător extraordinar, care iti da ocazia sa prinzi mai multi in viitor”, a spus Mihnea Pasek. Cei doi au mai prins ieri inca doi somni, cu greutatea de cinci kilograme.
Sursa: www.gorj-domino.com

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol ("Ghiolul Mare" in folclorul local, sau "lacul Mamaia" in limbaj turistic), este o laguna aflata in judetul Constanta. Are o lungime de 7,5 km si o latime de 2,5 km. Pe cele 1.900 hectare ale sale se practica sporturi de apa precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insula calcaroasa, Ovidiu, cu o suprafata de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant. Numele este de origine turca: Sütgöl = Lacul laptelui/de lapte.
Lacul este separat de mare printr-un cordon litoral, pe seama caruia a luat nastere plaja Mamaia. In zona tarmului Marii Negre fundul este alcatuit numai din nisipuri de plaja, care au grosimi ce variaza intre trei si patru metri. Nisipurile repauzeaza peste depozitele argiloase care, in general, se extind pe restul fundului lacului.
Fostul tarm al marii, in zona caruia s-a instalat lacul, este constituit din depozite de varsta jurasica, cretacica si sarmatiana, reprezentate mai ales prin calcare.
In partea de vest a lacului, catre localitătile Palazu Mare si Caragea, apare o mica insula formata din depozite de varsta cretacica.
In partea de sud a Siutghiolului se afla lacul Tabacaria. Ambele lacuri contin apa dulce, care deverseaza in mare in vecinatatea institutului de cercetari oceanografice, nivelul sau piezometric fiind cu 2.50 m deasupra celui al Marii Negre.
Atat pe marginea vestica, precum si pe fundul lacului, este cunoscuta prezenta a numeroase izvoare de apa dulce care alimentează lacul. Sursa: ro.wikipedia.org

joi, 3 noiembrie 2011

Lacul Mihailesti

Lacul Mihailesti este frumos amenajat si intretinut, are copaci pe mal si posibilitate de campare.
Taxa este de: 30 Ron / 12 h ziua, 20 Ron / 12 h noaptea, 40 Ron / 24 h. Se pot retine 10 kg de peste. Nr de undite = 2, lansete = 4. Specii de pesti intalnite: biban, caras, clean, crap, platica, salau, somn, stiuca.
Se afla in Localitatea Mihailesti din judetul Giurgiu la 20 km de Bucuresti. Barajul Lacului Mihailesti este situat pe raul Arges la aproximativ 20km de Bucuresti in judetul Giurgiu. Din Bucuresti se poate ajunge urmarind traseul : Cartier Rahova – Bragadiru – Cornetu - baraj. Pentru a ajunge in coada lacului faceti imediat dreapta pana sa urcati pe dig.

miercuri, 2 noiembrie 2011

Bologneza

Tehnica de pescuit originara din provincia Bologna, Italia si poate fi considerata un”hibrid”, fiind un compromis intre pescuitul cu varga lunga si cel cu sheffield.
Pentru a practica bologneza la randamentul maxim este nevoie de un rau (canal) cu un curent lent si regulat, deoarece metoda consta in lansarea monturii si lansarea acesteia in deriva pana la locul nadit, unde pestii vor apuca momeala ce trece pe langa ei. Este bine sa precizam ca momeala trebuie sa treaca pe langa pesti cat mai natural posibil, fiindca pestii de rau sunt foarte banuitori si vor refuza,practic, sa o apuce daca aceasta se va misca mai repede sau mai incet decat in mod obisnuit. Pentru a realiza acest lucru este necesar un control riguros al liniei, lucru care se obtine cu ajutorul unui echipament adecvat si cu experienta pe care o veti acumula destul de rapid.
Bologneza mai are si alte”limite”: in afara de regularitatea curentului, vantul trebuie sa lipseasca cu desavarsira sau sa fie foarte slab.
Lansetele lungi va vor fi de un real folos in aceasta tehnica pentru un control mai bun al monturii pe distante mai mari, insa ele vor devenii o adevarata pacoste atunci cand va trebui sa lansati. De aceea se recomanda sa va alegeti un loc de pescuit ceva mai degajat, macar pe o portiune suficienta pentru a permite sa lansati.
Aveti totusi grija la copacii din jur, deoarece este destul de riscant sa aruncati pe langa crengile lor cu o lanseta de 7 m.
Cam acestea sunt masurile pe care trebuie sa le luati pentru a pescui la bologneza, restul depinde de echipamentul si dexteritatea dumneavoastra.
Dupa ce v-ati ales locul de pescuit si v-ati instalat, incepeti nadirea. Aceasta se face in functie de distanta la care pescuiti, de pestii cautati si de culoarea substratului albiei raului (folositi o nada de culoare cat mai apropiata de culoarea acestuia).
Bulele de nada se raspandesc pe o zona larga,paralela cu malul. Nada trebuie sa fie grea si colanta si sa lucreze numai pe fundul apei.
Dupa ce naditi, puneti momeala si lansati in amonte de locul nadit (cu cca 10 m), tinand mana stanga pe manerul lansetei si antebratul drept in continuarea acesteia. Impingeti de lanseta cu mana dreapta si trageti de maner cu stanga inspre dumneavoastra (seamana foarte mult cu aruncarea pe spate la pescuitul cu undita). Inainte ca montura sa atinga apa, franati firul cu degetul aratator pe tambur, pentru a nu face zgomot(pestii de rau sunt mai banuitori si mai speriosi si simt pana si caderea firului pe apa). De indata ce pluta se asaza,deschideti pick-up-ul mulinetei pentru a elibera firul si a-l lasa in deriva impreuna cu montura,controlandu-l in acest timp cu degetul aratator. Tineti lanseta sprijinita in sold si cu varful un pic ridicat (cam la 45 ) in sus,spre a controla mai bine mersul plutei. Montura trebuie sa derive catre aval intr-o pozitie putin oblica: mai intai carligul, apoi plumbajul (pe fund), urmate (la suprafata) de pluta.Baniera(restul de fir ramas de la varful lansetei pana la pluta) trebuie sa ramana afara din apa si intinsa (nu foarte tare, pentru a nu impiedica deriva monturii) spre a nu forma burta pe apa, care are tendinta de a aduce montura catre mal.
De indata ce montura va ajunge la locul nadit vor aparea si trasaturile. Aveti grija! Acestea sunt adesea violente si rapide (nu lente ca in lacuri), fiindca aici pestii nu dispun de prea mult timp sa apuce momeala care trece pe langa ei. Pentru a provoca trasaturile, faceti cateva retineri ale plutei, chiar infime, fara sa stopati cursa monturii. Veti determina un mic salt al momelii, foarte atragator pentru pesti. In momentul trasaturii, intepati ridicand usor lanseta, apoi mulinati pana ce formati cu firul o lungime aproximativ egala cu cea a vergii. De aici inainte, totul decurge ca la pescuitul cu undita (mai putin caraitul franei!). Pe cat posibil,incercati sa indepartati pestele cat mai repede din locul nadit pentru a nu-i speria pe ceilalti.
La bologneza se pot prinde ciprinide, indeosebi cele care traiesc in rauri (clean,mreana si chiar acobar, in zonele cu un curent regulat).
Metoda este eficienta mai ales la pestii de marime medie (babusca, platica, scobar, clean), iar pe plan secundar, la ciortan si la mreana mare, desi in Italia acestia sunt cei mai cautati pesti pentru bologneza. Aceasta tehnica, utilizata pe timp calm, este adaptata pentru albitura. Italienii mai folosesc metoda si in unele iazuri pentru pescuitul amurului.
Asadar, metoda poate fi folosita nu numai pe rau, ci si in anumite sectoare calme (obligatoriu calme!), cum ar fi elesteiele, canalele. Rezultatele vor fi bune cu ajutorul acestei tehnici, insa acum ne aflam deja pe terenul sheffield-ului.

Raul Somes

Somesul (maghiara Szamos, germana Somesch sau Samosch, latina Samus) este al cincilea rau ca marime si debit din Romania. Este format din unirea la Dej a Somesului Mic cu Somesul Mare langa municipiul Dej. Somesul Mic (format prin confluenta Somesului Rece cu Somesul Cald) are izvorul in Muntii Apuseni iar Somesul Mare izvoraste din Muntii Rodnei. Are o lungime de peste 465 km si traverseaza podisul somesan. Se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei.
Afluenti: Somesul Mare, Somesul Mic, Almasul si Lapusul.
Orase principale: Sangeorz-Bai, Nasaud (pe Somesul Mare), Cluj (pe Somesul Mic),Dej, Satu Mare, Jibou si Ulmeni. Sursa: ro.wikipedia.org

Pescuitul Sportiv in luna Noiembrie 2011

Se obtin rezultate tot mai slabe lal majoritatea pestilor pasnici, cu exceptia obtetului, babustii, crapului si rosioarei. Pestii rapitori se prind foarte bine odata cu caderea bradisului. lamunte, pescuitul este permis doar la lipan.
In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
Scobarul - ca in octombrie;
Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.

Solunar Noiembrie 2011

SOLUNAR 2011 - click aici

Raul Ialomita

Raul Ialomita izvoraste din Carpatii Meridionali (Muntii Bucegi) si isi desfasoara albia pe o lungime de 400 km , avand o retea hidrografica codificata de 3.131 km si isi aduna apele dintr-un bazin de receptie de 9431 km² situat în partea de sud a tarii, orientarea generala a raului fiind initial NV-SE, apoi V-E. Limita bazinului hidrografic Ialomita, in zona superioara (cumpana apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clabucet si Ciucas din Carpatii Meridionali si dealurile subcarpatice. In zona inferioara, delimitarea bazinului hidrografic Ialomita este realizata la vest si sud de inaltimile din Campia Vlasiei si Mostistea, iar spre nord de culmea Istritei si slabele denivelari din Campia Baraganului.
Reteaua hidrografica a raului Ialomita se caracterizeaza prin regimuri de scurgere variate: permanent - caracteristic raurilor de munte; semipermanent sau temporar - pentru raurile din zona de campie. Afluentii principali ai Ialomitei sunt: Prahova (176 km/3150 km² ), Cricovul Sarat (80 km/609 km²), Cricovul Dulce (69 km/579 km²).
Ialomita este afluent de ordinul I (de stanga) al Dunarii.
Suprafata totala a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomita este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Amara, Fundata, Iezer si Bentu.
Bazinul hidrografic Ialomita cuprinde parti din judetele: Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita si Ilfov si se invecineaza cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Arges si Dunare. Sursa: ro.wikipedia.org