marți, 3 octombrie 2017

Tehnica "Dinti de Fierastrau" in Pescuitul Bibanului

Tehnica recuperarii monturii este urmatoarea: lasam sa cada plumbul pe fund, aducem varful lansetei din plumb, cam 30 - 40 de cm, bratul ramand fix, dupa il coboram la orizontala fara sa ne oprim din mulinat. vom continua aceasta miscare a monturii in dinti de fierastrau, mulinand din ce in ce mai repede pana ridicam primul carlig la suprafata, dupa care vom continua miscarea in dinti de fierastrau tinand montura pe oglinda apei. Vom da impresia unor pestisori speriati, atatand astfel lacomia bibanului. In locul twisterelor putem folosii bucati mici de tabla de marimea unghiei, de culoare rosie, prinse deasupra paletei carligului, introducand firul printr-o gaura (in special in zonele unde agatam si pierdem monturile).
Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001, Sorin Creteanu.

Cascaval - Momeala

Cascavalul - momeala este folosita la pescuitul mrenei sau a crapului. Pentru a pescui cu cascaval trebuie sa il taiati bucatele mici la dimensiunea dorita dupa care il puteti agata pe carlig. Cascavalul folosit la pescuit il puteti cumpara de la orice magazin de profil sau il puteti face chiar voi acasa. Se pare ca cascavalul facut acasa este mai preferat de pesti decat cel gata cumparat. Am sa va prezint cateva metode de a face cascavalul chiar acasa la voi.

1. Reteta cascaval momeala
Se fierb doi litri de lapte in care se adauga doua kilograme de branza de vaci si se amesteca pana se ridica zerul la suprafata.
Se scurge bine intr-un tifon apoi se pune iar pe foc impreuna cu un pachet de margarina, doua oua batute si ceva sare.
Se fierbe pana se omogenizeaza, iar la final se adauga o lingurita de bicarbonat, apoi se rastoara cascavalul intr-un recipient uns cu unt sa se raceasca.

2. Reteta cascaval momeala
1 kg branza vaca, 2-3 linguri branza oaie (optional), 1-1 1/2 l lapte, 1 pachet margarina/unt (250 g), 2 oua, 1 lg sare, 1 vf cutit bicarbonat.
Branza de vaci faramitata se "scapa" in lapte clocotit. Se va alege rapid branza de zar si imediat (daca o lasi pe foc se reamesteca) se pune la scurs (intr-un tifon dublu). Se lasa la scurs cam 12h (peste noapte).
Branza astfel obtinuta (este foarte tare) se da prin razatoarea mica. Impreuna cu branza de oaie, 2 oua batute, margarina taiata bucati, sare si bicarbonat sodiu se pun la foc potrivit si se amesteca incontinuu, pana cand amestecul devine o pasta cleioasa (rabdare sa devina cu adevarat cleios, nu luati de pe foc imediat ce par a se fi amestecat, chiar daca se prinde de cratita). Pasta se rastoarna intr-un castron (o forma oarecare) unsa cu unt sau cu ulei (se va desprinde mai usor). se lasa la racit, apoi se rastorna din forma.

3. Reteta cascaval momeala
1 kg branza de vaci , 2 oua batute bine , 1 litru lapte fiert (fierbinte) , 1 lingurita amoniac , 1 pachet margarina (250 g) , 1 felie branza de oi sarata
Se pune laptele clocotit peste branza de vaci si se lasa 15 minute, apoi se scurge, se amesteca cu branza de oi rasa, amoniac, sare si ouale batute. Totul se pune peste margarina topita, se pun la foc si se amesteca continu sa nu se prinda.
Se toarna intro cratita in care s-a pus un celofan uns si se lasa la rece.

Omida - Momeala

Omida este una dintre momelile mai rar folosite si totusi cu efect la pescuitul pastravului, bibanului, cleanului. O gasim pe frunzele copacilor fiind considerata o insecta daunatoare. In acest grup de daunatori se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul (fluturele alb) si fluturele auriu. Omida paroasa a dudului: ataca pe langa mar, par, dud si alte specii cum sunt ciresul, visinul, prunul, nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor, suni acoperite cu perisori albi.
Larvele se hranesc cu frunze si isi formeaza cuiburi mici din 2-3 frunze, prinse cu fire de matase. Frunzele atacate se ingalbenesc, devin apoi brune si se usuca. in ultima faza, omizile rod frunzele in intregime, lasand numai nervurile mai groase. Frunzele atacate sunt infasurate laolalta, cu fire de matase, formandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte puternic, toata coroana pomului isi pierde frunzele. Omizile pot roade coaja fructelor.
Nalbarul produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva acestui daunator ierneaza in cuiburi formale din frunze legate cu fire de matase si agatate de ramurile pomilor. Primavara, rod mugurii si apoi frunzele pe fata inferioara a frunzelor.

Nada pentru Pescuitul Crapului

Ingrediente:
  • Benzar Mix Turbo Carp Betaina 1kg
  • Benzar Mix Turbo Carp Competition 1kg
  • Benzar Mix Turbo Carp Method Feeder 1kg
  • TTX 800 gr
  • Aditiv Lichid Benzar Mix Baza-Crap 1 flacon
Mod de preparare: 
Pentru a realiza aceasta nada avem nevoie de 2 vase. In unul punem ttx-ul, aditivul baza-crap impreuna cu 1kg de apa si lasam sa traga, iar in al doilea amestecam bine de tot restul componentelor. Dupa ce ttx-ul s-a umectat corespunzator si a ajuns la consistenta unui terci moale, se va pune putin cate putin peste restul nadei din al doilea vas, pana ajungem la consistenta dorita. Poate fi folosita atat la nadirea cu bulgari cat si pe naditor. 
Sursa: www.pescar.urldocs.com 

Mici secrete in Pescuitul Stiucii.

Stiuca este unul dintre cei mai "smecheri" pesti pentru ca se stie ca este capabila de orice smecherie pentru a prinde prada sa si apoi daca a muscat momeala, sa scape din prinsoarea pescarului. Stiuca nu este un peste foarte puternic si viguros, dar pentru a suplinii aceste lipsuri compenseaza cu o tenacitate iesita din comun.
Dupa ce a muscat momeala cauta sa se ascunda cat mai repede in stuful si vegetatia care se gaseste in apropiere.
Numai cu o lanseta puternica si frana reglata astfel incat sa cedeze doar la solicitari ce se apropie de limita rezistentei firului.
Lanseta va fi indreptata intotdeauna in directia opusa celei in care trage stiuca.
Surprinsa de forta cu care este trasa, stiuca ramane nemiscata, lasandu-se purtata prin apa parca fara vlaga dar in acest timp ea isi aduna fortele pentru a riposta.
Scufundarile bruste, schimbarile de directie, deplasarile fulgeratoare,direct spre pescar,caruia ii piere elanul crezand ca sa dus vazand firul slabit, saritul deasupra apei scuturandu-si capul pentru a scapa din carlig fac parte din tehnica de lupta a stiucii.
Pericolul maxim, in cazul stiucii, este slabirea firului si saltul in aer. Sunt de folosit strune nu prea scurte, din cauza ca prin rostogolirea firul poate sa ajunga in gura si inevitabil se va rupe. Pescarul intotdeauna trebuie sa tine firul cat mai intins pentru ca pana la mal  stiuca sa oboseasca si sa intre singura in minciog.
Pescarii care indragesc stiuca, si nu sunt putini, spun ca pescuitul la stiuca este fara egal pentru ca ofera senzatii unice. Sigur ca secretele in pescuitul stiucii sunt multe si mult mai complexe.

Nada pentru Pescuitul la Platica.

Ingrediente:
  • TTX 700 gr
  • Nada Sensas Carp Fine Monture 2 kg
  • Nada Maros XXL Platica (dever) 1 kg
  • Aditiv Sensas Bremes 250 ml
  • Nada Sensas Super Epiceine 350 gr
  • Argila umeda Benzar mix 1 kg
Mod de preparare:
Peste ttx adaugati flaconul de aditiv lichid si completati cu cca 1l de apa. Dupa circa 20 de minute adaugati treptat ttx-ul umectat peste nada pana reusiti sa-l inglobati pe tot in nada. In continuare sitati amestecul rezultat si adaugati pamantul umezit. In cazul in care doriti sa pescuiti pe ape adanci sau pe rauri, nada se mai poate umecta cu apa pentru a deveni mai colanta. Mai puteti adauga in nada rame tocate, seminte marunte fierte si viermi opariti pudrati cu aditiv Sensas Super Bremix, pentru a o face mai atractiva. 
Sursa: www.pescar.urldocs.com 

miercuri, 27 septembrie 2017

Nada pentru Caras

Ingrediente:
  • TTX 1,5 kg
  • orice nada crap/caras 1 kg
  • srot floarea soarelui 500gr
  • usturoi granulat cca 20 gr
  • sare cca 10 gr
  • piper negru macinat cca 20 gr
Mod de preparare:
Srotul se pune intr-un vas si apoi peste el se toarna apa cat sa-l acopere. Faceti aceasta operatie cu cateva ore inainte de a pleca la pescuit, pentru a-i da timp sa absoarba apa. Odata ajunsi pe balta umectam ttx-ul, asa cum ati vazut ca se procedeaza la retetele anterioare, apoi in alt vas ,srotul scurs bine de apa se amesteca cu toate ingredientele mai putin ttx - ul, care va fi adaugat la final in cantitati mici pana ajungem la consistenta dorita. Se poate folosi oricare nada de crap sau caras, tocmai pentru ca usturoiul va acoperi orice alta aroma anterioara.
Sursa: www.pescar.urldocs.com 

Painea - momeala

Cu totii ne amintim, ca atunci cand eram copii, pescuiam cu un cocolos de paine si prindeam niste carasei foarte frumosi. In ziua de astazi ne-am lasat acaparati de momeli sofisticate si preparate din ce in ce mai complex, dar totusi uneori am putea sa ne mai intoarcem in copilarie si sa incercam pescuitul cu momeli traditionale - painea.
Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este ceva nou. Multi dintre pescari cunosc si folosesc painea ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de origine vegetala (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul dorit. Dar sunt si destui pescari, mai ales dintre incepatori, care cunosc suficient de bine modalitatile in care putem folosi aceasta - materie prima - ieftina, si la indemana oricui.
Painea se poate folosi ca atare, in combinatia unor paste, ca principal ingredient, sub forma de pesmet, sau ca nada.
Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se taie cuburi avand latura de 1/2cm cu un cutit bine ascutit sau cutter.
Carligul se infige prin coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data cu el si carligul.
Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adaos de seminte de in, de boabe de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa. De preferat fabricata altfel decat industrial.
Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi:
- frunze de spanac taiate fin - pentru crap, amur, (cteno);
- miez de rosie pasat - pentru crap, amur;
- galbenus de ou - pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se intareste foarte repede!
- mamaliga - pentru crap, caras, platica, lin, albitura;
- halva - pentru crap;
- pudra din boilies pisate - pentru crap, caras.
Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie), indulcitori.
Pesmetul, (painea uscata)
Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea 5-10 mm, pe care le gaurim ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. Se obtine astfel o momeala asemanatoare cu pop-ups-urile.
Sursa: www.ghidpescuit.ro

Despre Montura "Fir de Par" pentru Pescuitul Crapului

Forfacurile destinate pescuitului la crap cu tehnici moderne, sunt, in marea lor majoritate, echipate cu un montaj cu "fir de par". Este vorba despre un mic fir care este atasat la cralig si pe care se insira momelile alese (boilies, boabe de porumb, pelete etc). Montura "fir de par" lasa carligul liber acesta agatandu-se mai usor in gura crapului. Un forfac tip "fir de par" se compune, un general, din 5 elemente distinctive: vartejul, firul textil, carligul, firul de par si momeala.
Vartejul face legatura intre firul principal si forfacul din fir textil. Firul textil nu este indispensabil dar ofera mai multa rezistenta la frecarea cu spinul ascutital dorsalei crapului. Carligul trebuie sa aiba 3 calitati: sa fie cat mai usor (pentru a nu ingreuna momeala si pentru a nu trezi suspicinea crapului), cat mai ascutit (pentru a permite o preintepare sau chiar o autointepare rapida) si cat mai rezistent (pentru drill-urile prelungite cu pestii vigurosi).
Nu sunteti obligati sa faceti un montaj cu "fir de par" dar va veti da rapid seama ca acest montaj va va aduce numai satisfactii. Controlati toate nodurile, caci orice nod este prin definitie un punct sensibil iar realizarea lui va trebui deci sa se efectueze cu cea mai mare grija.
Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001.

Drillul. Finete, farmec, reusita! Totul despre Drill!

Se identifica cu insasi sensul pescuitului sportiv. Este punctul culminant, partea plina de emotii si uneori  da mari satisfactii. Pentru pescar acest moment incepe din clipa in care, odata pestele intepat, opune rezistenta. Pescarul simte, in manerul unditei sau lansetei, forta vie a unui peste mare ce se zbate incarcand sa scape din carlig. Este lupta cu pestele pe care este de dorit ca pescarul s-o poarte in deplina sportivitate. Asta inseamna a-i acorda si pestelui o sansa, prin utilizarea unor scule fine. In esenta  aceasta este adevarata arta, cea care deosebeste adevaratul pescar de “traistar”, pe talentat de cel “nechemat”.
Lupta cu pestele necesita scule adecvate, tehnica, o larga paleta de cunostinte, experienta, judecata limpede, rabdare. Toate acestea, odata dobandite, vor mari sansa pescarului de a rezolva multe din problemele aparute pe durata drillului si de a iesi invingator. Probabil ca nu exista pescar care sa nu fi patit necazul pierderii unui peste “capital”, sau macar al unuia mai insemnat, ce urma sa devina “trofeul” mult visat!
Pescarul stie ca pentru a aduce la mal un peste mare, acesta trebuie mai intai “obosit”. Pentru a-l obosi, pestele trebuie “plimbat”, fara repaos si fara a slabi tensiunea din fir. O frana perfect reglata, o varga de calitate, care impreuna cu firul sa poata prelua efortul pestelui, maresc sansele de a iesi invingator. Din contra, o mulineta cu frana stransa la maxim, un fir uzat, imbatranit sau neadecvat, un carlig tocit sau supradimensionat, toate duc la sporirea sanselor ca pestele sa rupa sau sa scape. Si nu trebuie uitat ca orice slabire a firului, o pauza ce io acordam duce la o revigorare a pestelui, cu urmari neplacute pentru pescar. La inceputul luptei pestele se opune viguros. Combativitatea lui depinde de marime, specie, de apa in care pescuim (curgatoare sau statatoare) si nu in ultimul rand de anotimp. De regula, cu cat pestele este mai mare, cu atat mai greu se lasa adus la mal. De asemenea sunt pesti recunoscuti pentru indarjirea cu care lupta: crapul, somnul, stiuca si cleanul (in primele minute). Un crap de 10 kg din Dunare va fi cu mult mai greu de stapanit fata de un crap de crescatorie, de aceiasi talie. Mult mai indarjit va lupta un crap in luna august decat in martie, cand apa este foarte rece, iar pestele amortit.
Trebuie reamintit ca in apa, pestele practic nu are greutate. Densitatea corpului pestilor este aproximativ identica cu cea a apei. Deci greutatea pestelui agatat nu intervine “in lupta”, doar tenacitatea, robustetea si elementele de mediu in care acesta isi poate gasi sprijin (vegetatie, craci, bolovani, bancuri, nisip etc). Pestele intepat are tendinta de a se refugia in orice loc care sa-i confere o posibiliatate de a scapa. Si nu de putine ori chiar reuseste.
Dar cum se produce “obosirea” pestelui? Prin coborarea vergii insotita de mulinat rapid, urmata de ridicarea vergii tragand (la limita) in forta (pompaj), pestele este ridicat la suprafata si adus spre mal. Eforturile prelungite ale acestuia in timpul luptei duc la o dereglare a respiratiei. Pe masura ce efortul muscular creste, in organismul pestelui apare un excedent de bioxid de carbon care intra in sange. Deoarece sangele nu mai poate elimina intr-un anumit ritm acest gaz toxic, incepe sa se produca fenomenul de asfixiere. Pestele se ridica la suprafata apei in cautare de oxigen, iar rezistenta sa in fata pescarului scade, se culca alternativ pe o parte si pe celanta, cu gura deschizanduse ritmic. Pescarul trebuie sa il tina suficient de mult la suprafata, pana cand pestele se “ineaca” si poate fi adus, fara probleme, in minciog, pe mal, sau apucat cu gafa si tras in barca.
Ustensilele performante, perfect adaptate luptei cu pestele ii acorda acestuia putine sanse de scapare.  Carligele din oteluri aliate, special proiectate pentru a intepa fulgerator, lansetele realizate din materiale compozite folosite in industria aero-spatiala sau de armament, mulinetele pe mai multi rulmenti, ergonimice, cu design…SF, sonare si avertizoare electronice, iata numai cateva articole din arsenalul pescarului modern. Lupta cu pestele pare inegala.
Se spune ca nu conteaza rezultatul luptei, daca aceasta nu a fost frumoasa. Un pescar cu adevarat sportiv va simti in cazul unui esec, pe langa amaraciunea inevitabila a infrangerii, o unda de bucurie. In fond are si pestele sansa lui!