In apa curgatoare daca vreti ca momeala sa ramana aproape de fund si sa
scapati de agatari, puneti plumbul pe un chiostec de 15 - 20 de cm pe
care insirati alice mici.
Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000.
Orice
pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa,
pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi
sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu
pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul
apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din
lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta
deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor,
sunete de inalta frecventa, nepercepute de urechea umana. Astazi acest
lucru este perfect posibil si pentru noi cu ajutorul sonarelor.
din apa dau ecouri foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie verificata prin scanari repetate.
In
primul rand babusca joaca un rol important ca hrana a stiucii, a
salaului si a somnului, in al doilea rand, este un peste apreciat de
foarte multi pescari pentru faptul ca, in locurile unde apare in masa,
asigura o captura numeroasa. Se pescuieste cu unelte sensibile, fine, cu
pluta si struna fin plumbuita. Se folosesc carlige de 10-14 sau chiar
mai mici si fir de 0,10-0,15. Ca momeala se folosesc viermusi, cosasi
mici, larve de Chironomus, grau, orez sau samanta de canepa fiarta, cu o
nadire prealabila imbelsugata a locului de pescuit. Muscatura, in
general, este slaba si carligul se inteapa imediat, usor. In unele tari,
ca Belgia, Luxemburg si Franta, babusca se pune in lacuri special
pregatite si face obiectul unor concursuri de pescuit stationar (exista
campionate nationale si internationale de babusca), specia fiind
apreciata ca peste de mare sportivitate.
Se poate recolta mai usor dupa retragerea apelor