Delta Dunarii este ultimul dar pe care apele acestui mare fluviu al Europei il ofera uscatului, inainte de a-l parasi definitiv. In preajma ei au inflorit si au pierit civilizatii. Pe aici au trecut sau au trait figuri cunoscute ale lumii antice, conducatori de osti, navigatori, pirati, poeti si cercetatori pasionati.
Dupa cateva incercari nereusite de a ajunge la mare pe un drum mai scurt (prin apropierea lacului Greaca si mai tarziu pe Valea Carasu) Dunarea curgea linistita, urmand traseul actual, spre mare. Nivelul apelor Marii Negre fiind la aproximativ 80m sub cel de azi, cursul apelor fluviului isi continua drumul pana la o departare de circa 200 km de tarmul ei de astazi.
Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.
Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).
Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere.
Material bibliografic:
- Geografia Fizica a Romaniei, prof.univ.dr. G.Posea
- Delta Dunarii, Eugen Panaghiant
Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.
Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).
Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere.
Autor: Şerban Constantin Băleanu
Material bibliografic:
- Geografia Fizica a Romaniei, prof.univ.dr. G.Posea
- Delta Dunarii, Eugen Panaghiant
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu