Putini pesti duc o viată sedentară si pot fi găsiti întodeauna în apropierea acelorasi locuri . Cei mai multi dintre ei întreprind deplasări, uneori in carduri sau chiar in masa, provocate, fie de cautarea locurilor pentru hrana mai abundenta, fie pentru reproducere, fie in vederea iernatului.
Nu este vorba aici de pestii migratori: morunul , nisetrul , pastruga, scumbria de Dunare etc, ce traiesc in apele Marii Negre, dar care, manati de instinctul reproducerii, intra primavara in Dunare, urca in susul fluviului, iar dupa clocire se reantorc, pui si adulti. in mare.
Dar acum ne vom ocupa numai de pestii de undită:
1. Migratia pentru reproducere. Pestii de apa dulce fac, in general, deplasari mici in vederea reproducerii.
Crapul migreaza, in fiecare an, din Dunare sau raurile mari in baltile acestora, gasind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire. Plecarea catre aceste locuri este determinata de temperatura apei si anume, când ea atinge 18° C.
Pastravul porneste in calatorie toamna, cand urca in susul paraielor de munte spre izvoare, unde gaseste o apa mai rece si mai bine oxigenata, prielnica reproducerii.
Mreana si scobarul urca primăvara, in carduri, pana in zona pastravului, reproducerea avand loc in ape clare si repezi, cu fundul pietros sau nisipos.
Stiuca are deplasari scurte, indreptandu-se primavara, o data cu viiturile, spre apele mai mici si linistite, ferite de curenti si revarsari, unde isi depune icrele.
Bibanul, insa, ramane pe loc in apa linistita a lacurilor, in care duce tot timpul o viata sedentara.
2. Migratiile pentru hrana ale pestilor de apa dulce se produc, de obicei, in apropierea acelorasi locuri . Ele sunt determinate in special de cautarea microorganismelor, ce formeaza hrana de capetenie a multor specii, mai ales a puietului.
Rapitorii, care se hranesc de obicei cu prada vie, se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la indemana.
Stiuca si avatul se vor gasi mereu in locurile unde se deplaseaza masele de puiet ce constituie hrana lor obisnuita.
3. Migratiile pentru iernat sunt intreprinse de catre multi pesti din apele noastre dulci : crap, caras, salau, biban etc .Acestia se deplaseaza in locurile mai adanci sau cu gropi maloase. Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.
Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere. Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.
Nu este vorba aici de pestii migratori: morunul , nisetrul , pastruga, scumbria de Dunare etc, ce traiesc in apele Marii Negre, dar care, manati de instinctul reproducerii, intra primavara in Dunare, urca in susul fluviului, iar dupa clocire se reantorc, pui si adulti. in mare.
Dar acum ne vom ocupa numai de pestii de undită:
1. Migratia pentru reproducere. Pestii de apa dulce fac, in general, deplasari mici in vederea reproducerii.
Crapul migreaza, in fiecare an, din Dunare sau raurile mari in baltile acestora, gasind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire. Plecarea catre aceste locuri este determinata de temperatura apei si anume, când ea atinge 18° C.
Pastravul porneste in calatorie toamna, cand urca in susul paraielor de munte spre izvoare, unde gaseste o apa mai rece si mai bine oxigenata, prielnica reproducerii.
Mreana si scobarul urca primăvara, in carduri, pana in zona pastravului, reproducerea avand loc in ape clare si repezi, cu fundul pietros sau nisipos.
Stiuca are deplasari scurte, indreptandu-se primavara, o data cu viiturile, spre apele mai mici si linistite, ferite de curenti si revarsari, unde isi depune icrele.
Bibanul, insa, ramane pe loc in apa linistita a lacurilor, in care duce tot timpul o viata sedentara.
2. Migratiile pentru hrana ale pestilor de apa dulce se produc, de obicei, in apropierea acelorasi locuri . Ele sunt determinate in special de cautarea microorganismelor, ce formeaza hrana de capetenie a multor specii, mai ales a puietului.
Rapitorii, care se hranesc de obicei cu prada vie, se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la indemana.
Stiuca si avatul se vor gasi mereu in locurile unde se deplaseaza masele de puiet ce constituie hrana lor obisnuita.
3. Migratiile pentru iernat sunt intreprinse de catre multi pesti din apele noastre dulci : crap, caras, salau, biban etc .Acestia se deplaseaza in locurile mai adanci sau cu gropi maloase. Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.
Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere. Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu