Primul si cel mai relevant rol al plutei este cel de semnalizare a muscaturii pestelui. In al doilea rand, pluta este dispozitivul prin care pescarul poate sa dibuiasca topografia fundului apei, viteza curentului sau eventualele obstacole din calea carligului (la pescuitul in apele curgatoare). Si inainte de a aprofunda cele de mai sus, trebuie sa enumeram principalele parti ale unei plute obisnuite. Daca parcurgem de jos in sus componentele din Figura 1, vom observa ochetul sau ochiul prin care trece firul, matisajul, corpul plutei, antena si dopul sau bobita din varful plutei. Unele dintre aceste componente lipsesc, iar in pozitia altora se contopesc (in cazul stick-urilor unde corpul antena sunt unite). Cele mai uzuale componente folosite in confectionarea plutelor sunt lemnul de balsa, penele de paun sau spuma poliuretanica. Corpul plutei se fabrica in asa fel incat sa aibe o forma cat mai alungita iar diametrul antenei sa fie cat mai subtire. Foarte important este ca pluta sa poate fi intotdeauna observata cu usurinta. Pentru cei mai tineri, aceasta nu este o problema, insa pescarii mai varstnici nu observa cu usurinta muscatura, mai ales daca pescuiesc la o distanta mia mare cu o plut amica. Solutia cea mai viabila este folosirea unei plute cu o bobita de spuma poliuretanica in varf, precum in Figurile 2 si 3. Foarte folositor in acest caz este si coloritul plutei. Daca intr-un mediu cu multa lumina cele mai indicate sunt plutele vopsite in culori vii, pe intuneric se recomnda plutele in care predomina albul. Si pentru a fi si mai vizibile, pe corpul acestora pot fi trasate cateva dungii de culori mai inchise. In pescuitul pe ape linistite sau cu un curs mai slab se folosesc plutele mai subtiri, gen stick (betisor), iar pe ape cu un curs mai rapid sunt indicate plutele cu chila mai bombata intrucat acestea sunt mai putin sensibile la un curent mai puternic. Chiar si adancimea apei in care ne hotaram sa pescuim poate sa influenteze alegerea plutei. In ape mai putin adanci sau in cazurile in care varga este cu celputin un mentru mai lunga decat adancimea apei, se recomanda folosirea modelelor prin care firul culiseaza in doua locuri, ca in Figura 4. In aproprierea trestiilor, in ape adanci la pescuitul crapului se foloseste o pluta culisanta mai robusta, ca in Figura 5. Pe ape curgatoare modelele cele mai utilizate sunt cele mai robuste, care chiar si in conditiile unui curent puternic isi pastreaza pozitia. In ultima perioada, in magazinele de specialitate stau la dispozitia cumparatorului adevarate arsenale de plute de modele si marimi dintre cele mai diferite.
In vremurile mai indepartate la confectionarea plutelor se foloseau niste materiale pe care le amintim doar de dragul celor care isi confectioneaza plute, precum in Figura 7: penele din coada de cocos, fazan sau gasca, primele pentru pescuitul albiturilor: oblete, rosioara, lin, caras, iar cele de dimensiuni mai mare pentru pescuitul crapului. La confectionarea plutelor un rol important la avut lemnul de balsa precum in Figura 9, dar in ultima perioada, cel mai mare aport in confectionarea plutelor la avut plasticul. Pentru speciile de pesti care se tin aproape de suprafata apei (oblete, rosioara, babusca) sunt recomandate modelele "culcate" de dimensiuni mici (3 - 4 cm) realizate dintr-un tub de plastic care se ataseaza de fir in doua locuri cu ajutorul a doua inele de plastic sau cauciuc, exemplu in Figura 11. In caz de urgenta poate fi folosit si un bat de chibrit, insa numai pe o montura foarte fina. pentru ciprinidele care se hranesc "intre ape" sau in aproprierea fundului apei, se folosesc plutele de forma unui con intors, atasat de fir in doua locuri. Pentru o categorie restransa de pescari (cei ce prefara pescuitul platicii la pluta) modelul din Figura 13 este cel mai indicat. Pluta are dimensiuni mai mari, dar este perfecta pentru echilibrarea unei monturi de mare adancime. Bineinteles ca se poate intampla oricand sa avem surpriza unui ciortan, semnalizarea plutei fiind si in acest caz la fel de eficienta. Folosite in exlusivitate la pescuitul crapului pe lacuri, pluta prezentata in Figura 14, se dovedeste a fi foarte folositoare si in conditiile de vand puternic sau in locuri in care curentul apei este mai puternic. Datorita plumbajului greu pe care-l suporta, semnalizeaza muscatura cu intarziere. Tot pentru pescuitul ciprinidelor se foloseste, insa intr-un procentaj tot mai mic si pluta din Figura 15, care chiar daca semnalizeaza perfect muscatura este foarte sensibila la conditiile atmosferice, fara a putea fi folosita in cazul valurilor mari.
Plutele care fac parte din noua generatie sunt cele lestate. Acestea au la baza un plumb care permit lansarea lor la distante considerabile (pana la 50 de metrii in functie de greutate). Montura nu necesita o lestare gradata, fiind suficient un singur plumb (de la 1 - 2 grame) in aproprierea carligului. In pofida distantei considerabile la care pot fi lansate, aceste plute asigura o foarte buna vizibilitate. Aceste modele au fost "botezate" de catre pescarii care folosesc tehnica de competitie, match (cunscuta la noi sub numele de sheffield). In Figura 16 este prezentat modelul Giant Crystal iar in Figura 17 modelul Missile. Pentru pescuitul din aproprierea stufarisului, cea mai buna solutie este folosirea modelului lestat din Figura 18, pe cand pentru un pescuit de finete intre ape se recomanda folosirea modelului din Figura 19.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu