Pescuitul avatului toamna

Pentru aceasta perioada din sezon (septembrie, octombrie, noiembrie si chiar decembrie) va recomand un pescuit foarte frumos si foarte spectaculos: pescuitul la avat. Daca sunteti pescari exclusiv de placere si nu cautati cantitati si “scoatere” din peste incercati acest pescuit pe Dunare sau pe alt rau mare (Olt, Mures, Somes etc). Aici puteti sa gasiti pe toata lungimea raurilor locuri unde sa nu va inghesuie nimeni si sa stati linistiti o zi intreaga. Nu mai spun ca pe linga avati putei sa mai “loviti” si un somn, o stiuca, o vaduvita sau o scrumbie. Daca alegeti Dunarea in zona de granita nu uitati sa va inregistrati la unul din pichetele de graniceri sau si mai bine sa va faceti un permis de granita.

Avatul mananca aproape toata ziua si are un stil de viata unic printre pestii nostrii. Traieste numai in ape curate si se hraneste in special cu pesti albi de suprafata (obleti si alte natii de maruntis) pe care ii ataca cu viteza forte mare, ii izbeste cu coada si apoi urmareste pestisorii dezorientati si nauciti. Echipamentul pe care il folositi trebuie sa fie foarte bine adaptat conditiilor de pescuit pe care le practicati.

Pescuitul Cambulei

Pescarii sportivi cauta cambula in lunile de primavara si de toamna, cand se prinde cu succes cu petactarul. Se pescuieste in zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hranii. In aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe carligele petactarului hamsie, intepata in doua locuri. Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si hamsie sarata. Firul de 50 m lungime are la capat un plumb de 30-50 g, de forma prismatica, ascutita la cele doua capete. La 20 cm de plumb se leaga 3 carlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul. In timpul pescuitului se arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de 35-40 m, dupa care, se recupereaza firul pana ce acesta ramane intins. De regula, cambula inghite carligul in intregime, dand de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui. Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experienta sau indemanare deosebita. Metoda poate fi usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai cateva sedinte de pescuit pe malul marii. Lungimea minima admisa la pescuit: 20 cm

Gandacul de Colorado, momeala pentru clean

Gandacul de colorado poate fi folosit cu succes la pescuitul cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la exemplarele adulte este extrem de incitanta pentru cleni . Micul secret al pescuitul cleanului cu gandac de Colorado este indepartarea primelor aripi (aripile chitinoase-elitrele) inainte de a-l pune in carlig. Se pescuieste la suprafata apei, fãrã plutã sau plumb. Acest stil de pescuit poate da rezultate foarte bune in special pe portiunile de rau aflate in apropierea culturilor de cartofi, in perioada in care agricultorii sau vantul duc insectele pe apa.

Gandacul de Colorado este unul dintre cei mai prezenti daunatori ai agriculturii in perioada de vara. Are talia de aproximativ 10 mm si se recunoaste usor dupa cele 10 dungi negre, in lungul elitrelor care sunt de culoare galbena. Atat adultul cat si larva (de culoare rosie, fara aripi chitinoase si mai vulnerabil in fata atacului pestilor) distrug frunzele culturilor de cartofi, de asemenea ataca si frunzele de patlagele, rosii, vinete, etc. (solanaceele). Acestia se culeg de pe frunzele acestor plante si se pastreaza in cutii perforate pentru aerisire.

Canepa, momeala si nada pentru crap

Probabil cea mai folosita samanta la pescuitul crapului, dupa porumb, canepa este folosita cu succes in boilies-uri, mixuri de seminte si ca nada.

Folosita atat in momeala cat si in nada pentru pestii de apa dulce, in special pentru crap, canepa mareste atractia datorita proprietatilor ei, actionand ca un semnal ce dezvolta nevoia crapului de a se hrani.
Reteta preparare a canepei.
Se ia un kilogram de seminte de canepa, se spala bine apoi se pun la inmuiat si de adauga o lingura de sare. Mare atentie! Sarea nu trebuie sa fie iodata!
Se amesteca si se lasa la inmuiat 24 de ore. In acest timp canepa absoarbe ata si isi pierde flotabilitatea.
Dupa ce s-a inmuiat, se toarna amestecul intr-o oale (eu personal o pun direct la inmuiat in oala) si se fierbe la foc mic. Perioada de fierbere este de aproximativ 20 de minute; mai exact pana ce se desfac boabele si se vede miezul. Fierbeti semintele pana ce majoritatea sunt desfacute apoi luati oale de pe foc.
Se lasa la racit si se strecoara printr-o sita.
Semintele de canepa obtinute le puteti folosi cu incredere ca adaos la nada. Rezultatele nu vor intarzia.
Nu aruncati apa in care ati fiert canepa deoarece are un continut bogat in uleiuri si este un atractant foarte eficient. Apa rezultata se poate folosi la umidificarea nadei.

Cambula (Pleuronectes flesus) este un peste marin de fund din familia pleuronectidelor.

Corpul este asimetric si turtit lateral si are o lungime de pana la 48 cm. Partea dreapta, acoperita cu solzi cicloizi si placi osoase, are o culoare verzuie sau bruna cu pete stelate. Pe ea sunt situati ochii. Cealalta parte este aproape goala, de culoare deschisa. Capul este mic, dintii sunt asezati pe ambele falci. Cambula se hraneşte cu nevertebrate de fund si pestisori.
Femela depune 0,4-2 milioane icre care se dezvolta plutind in grosul apei.
Exista mai multe subspecii de cambula care vietuiesc, de obicei, in zona litorala a marilor europene, intrand adesea in rauri.
Cambula populeaza in special marile Neagra, Azov, Alba, Barents etc. Are o mare importanta economica.

Corpul pestelui este de forma ovala, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi. Dorsala si anala sunt lungi, terminate la o anumita distanta de caudala, alcatuind astfel un peduncul caudal relativ lung. Pe corp, pe langa solzi, se mai gasesc si placute osoase ascutite. Partea nadirala (de jos) a pestelui este neteda. Ochii sunt mari, apropiati, asezati pe partea zenitala (de sus) a capului. Gura este mica, oblica, cu dinti dispusi pe un singur rand. Linia laterala este dreapta, continua.
Pe partea zenitala, cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar bruna, in functie de coloritul mediului ambiant. Partea nadirala este galbui-albicioasa. Inotatoarele neperechi au pete mici, rotunde, brune. Irisul albastru al ochilor este inconjurat de un inel auriu.
Lungimea frecventa este de 22-25 cm, rar 30 cm, iar greutatea obisnuita este de 300-350 g.
Este o specie marina care s-a adaptat de-a lungul timpului atat la apele salmastre, cat si la cele dulci, statatoare sau chiar curgatoare. Uneori urca chiar pe Don, Nipru sau pe alte rauri. Pe Dunare nu urca, ci se opreste doar la gurile ei. Atat in apele dulci, cat si in cele marine, traieste numai pe fundurile nisipoase. Exemplarele din apele dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile sarate. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate in ianuarie-martie. O femela depune intre 600000 si 2 milioane de icre pelagice, cu diametrul de 1,1-1,2 mm.
Cambula se hraneste cu crustacee bentonice, viermi si moluste (pe faciesul nisipos, in special cu moluste Corbulomya). In Razelm-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar in mare cu talieno.
Are carnea gustoasa si de aceea este foarte apreciata.

Montura pentru Somn

Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricit de mare ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a carligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. In cel mai rau caz acordam o sansa in plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea carligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a infige un cirlig triplu in gura pestelui este mult mai mare decît in cazul unuia simplu, in plus puterea cu care pestele strange maxilarele este remarcabila, deci inteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim.

Balta Zabrani

Balta Zabrani are o suprafata de 9,5 ha si o adancime intre 0,5m si 1,5 m. Balta Zabrani a fost populata incepand din anul 2008 cu aproximativ 7 tone de peste. Felurile de peste sunt: crap, caras, amur, salau, somn African. Posibilitati campare cu cortul gratuit. Sunt amenajate toalete, tomberoane, dusul, plaja nisip. Terasa amenajata cu mese, vedere lac. Se ofera acces gratuit la gratar amenajat.
Orar de functionare: zilnic intre orele 07-20. Taxa este de: 20 lei / zi. Se poate pescui cu maxim 3 bete a cate maxim 2 carlige / bat. Parcarea autoturismelor se face in spatiul special amenajat langa balta. Pestele Crap si Amur de la 4 Kg in sus se elibereaza obligatoriu precum si puietul. Carasul se pescuieste la liber. Cantitatea de peste retinuta se plateste la pret de 10 Lei/Kg. Specii de pesti intalnite: caras, crap, salau, somn. Telefon Contact: 0730 837 955.
Balta Zabrani se afla in localitatea Zabrani, aflata la 25 km de Arad.

Raul Olt

Raul Olt (Alutus, Aluta) este unul dintre cele mai imortante rauri din Transilvania si din Romania. In perioada dacica era cunoscut sub denumirea daco-getica de Alutus iar dupa aceea sub cea romana de Aluta. De altfel de-a lungul vaii romanii au cosntruit o linie de fortificatii - Limes Alutanus - ce cuprindea castrele: Romula, Acidava, Buridava, Castra Traiana, Alutela (Arutela).

Oltul este unul din cele mai importante rauri din Romania. Izvoraste din muntii Hasmaşu Mare, in Carpatii Orientali. Curge prin judeţele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt si Teleorman.

Principalele orase prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si Slatina. Oltul se varsa in Dunare langa Turnu Magurele, la Islaz.
Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brasovului, Depresiunea Fagarasului, Defileul Turnu Rosu-Cozia, Subcarpatii si Podisul Getic, Campia Romana. Pe Olt exista aproape 30 de lacuri de acumulare. Are o lungime de 615 km.

Raurile si Lacurile Judetul Harghita

Precipitatiile abundente si rocile practic impermeabile din care sunt alcatuiti muntii Harghita au conditionat o retea hidrografica abundenta cu o densitate ce depaseste adesea 2 km/kmp.

In fostele cratere se distinge o retea radiar-convergenta ce formeaza sectorul de obarsie al catorva rauri: Loc, Varghis, Paraul Mare, Ciumatu etc. Cele mai importante izvoare apar pe versantul vestic al Harghitei la Copalnita, Homorod, Vlahita si Lueta si pe linia de contur a masivului Puciosu, la Tusnad-sat si Baile Tusnad; importante izvoare se gasesc in statiunile Homorod, Seike, Sertes, Lueta, Chirui, Harghita, Santimbru, Modicea, Danesti, Madaras, Racu, Miercurea-Ciuc, Sancraieni, Varghis, Ozunca, Tusnad, Malnas etc.
Reteaua hidrografica de suprafata se alimenteaza numai in proportie de 25-30% din apele freatice si subterane. Aceste ape se organizeaza intr-o retea colectata de Olt, in est si sud, de Tarnave, in vest si de Mures in nord. Oltul, strabate depresiunea Ciuc dupa ce izvoraste din Hasmasul Mare si primeste mai multi afluenti din muntii Harghita: Lunca, Modicea, Rata, Groapa Apei, Madarasul Mare, Silas, Var, Seghes, Beta, Copolnas, Techera, Paraul Merilor, Paraul Mare, Mitaci. In depresiunea Baraolt se se strang mai multe paraie care sunt colectate de Baraolt, Cormos si Varghis.
Muresul aduna din muntii Harghita numai cateva paraie:Senetea, Poieni, Carbunele Negru, de pe versantii nordici ai culmii Poienii si Rachitis. Tarnava Mare este al doilea colector in ordinea importantei, caci cursul lui este in mare masura paralel cu limita dintre muntii Harghita si Platoul vulcanic din vest, astfel ca in dreptul acestor munti el culege apele Sicasaului(22 km), Desagului(8 km), Sugaului(10 km) etc. Dupa confluenta cu Blaj, Tarnavele isi deschid o lunca larga spre Cistei si Mihalt unde se varsa in Mures.
In peisajul acestor munti, lacurile au o pondere redusa, dar se remarca lacul Sfanta Ana din craterul masivului Puciosu, unicul lac din tara noastra a carui cuveta se gaseste intr-un crater. El se afla la o altitudine de 950 m si are o adancime de 7 m in partea sa centrala. In imediata sa vecinatate se afla tinovul Mohos sau Lacul cu Muschi, important pentru vegetatia tipica mlastinilor oligotrofene. De asemenea, se remarca tinovul Luci, de 120 ha, tinovul Bradu din apropiere si tinovul Dracului, cunoscut sub denumirea de Lacul Dracului.

Raul Mures

Inca din perioada antichitatii, raul Mures a fost o cale navigabila foarte intens folosita atat pentru traficul comercial cat si în scop strategic, devenind o adevarata autostrada a zonei de la Nord de Dunare. Mentionat de Herodot inca din anul 484 i.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Matasii”), sub denumirea de Maris, Muresul este, dupa Dunare, al doilea rau al Romaniei ca lungime (761 km) si ca suprafata hidrografica (27.890 kmp).

Muresul (in latina Maris, in maghiara Maros, in germana Mieresch) este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. Muresul izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita - Deda, traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-Iulia - Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsa in raul Tisa. Pentru 22,3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara.
Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judeţul Alba, Sebes, Strei (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).
Amenajari hidroenergetice: pe Raul Mare si Sebes.
Orase principale: Reghin, Targu Mures, Alba Iulia, Deva, Arad.

Balta Vitan 3 - Bucuresti

Balta Vitan 3 este o balta mica, de 5000 mp avand 3 m adancime, inconjurata de stuf si iarba. Aici se vor organiza concursuri si partide de pescuit civilizate, facand-o ideala pentru cei care doresc sa petreaca o dupa-amiaza relaxanta alaturi de prieteni si familie. Se poate pescui cu maxim 3 scule, este interzis pescuitul la bomba, crapul mai mare de 5 kg se elibereaza, fiecare pescar trebuie sa fie dotat cu giuvelnic, saltea de primire si spray dezinfectant, se pescuieste doar intre orele 6:00 si 18:00, taxa este de 30 Ron / 12 h C&R, in cazul in care se doreste pastrearea pestelui, pretul este de 17 Ron/kg. Specii de pesti intalnite: caras, crap. Taxa pentru balta este de 30 lei. Telefon Contact: 0720777769.

Cale de acces. Balta Vitan 3 este situate langa Cheiul Dambovitei intre Targul auto Vitan si centura, intrarea facandu-se pe drumul spre cartierul Confort City. Accesul se face foarte usor, pe orice tip de vreme, drumul fiind asfaltat pana pe mal.

Monitorul Tutty

Momitorul Tutty este o noutate mondiala, revolutionara, in domeniul nadirii de fund, de mare precizie. Este un dispozitiv simplu si eficient care imprastie nada din momitor generand un nor de 4 - 5 ori mai mare decat cel obtinut prin folosirea momitoarelor clasice. Modul de functionare este, cum am mai spus, foarte simplu. Se umple momitorul cu nada, dupa tragerea arcului in pozitia comprimat, apoi impingem tubul de plastic inapoi prin nada, pentru a creea un canal de drenaj. Un alt avantaj ar fi faptul ca este prevazut cu 2 fante speciale pentru forfacurile cu carlige, garantand astfel ca si carligele vor ajunge acolo unde ajunge si nada impiedicandu-le sa se incurce intre ele in timpul lanseului. Specialistii recomanda introducerea de momeli vii in nada din momitor pentru marirea eficacitatii si pentru disiparea mai rapida a nadei.

Nodul Bimini

Un nod cu rezistenta 100%. Se rasucesc mai intai intr-o directie cca. 10-20 spire (1), se strang(2), si apoi in directia opusa alte 10-20 spire (3). Rezulta o matisare care va impiedica aparitia unor forte de strangulare, prin ininderea firului in nod. Se formeaza primul nod pe un brat al buclei (5), si apoi pe celalalt (6). Nod recomandat si ca atas, pt. voblere si alte naluci, daca se introduce la inceput firul prin ochiul de legatura al nalucii.

Pescuitul sportiv in luna Septembrie 2011

Pescuitul este permis pentru toate speciile de pesti din apele de ses. Este luna cu cele mai mari satisfactii. Se prind bine atat pestii pasnici, cat si rapitorii.
Una dintre cele mai favorabile luni pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.
Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
Cega – idem iulie;
Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte, fructe;
Crapul – in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada favorabila dupa amiaza;
Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
Lipanul – cu muste scufundate;
Mihalt – ca in lunile precedente;
Mreana – branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
Morunasul -prefera ramele;
Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
Scobarul – se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
Salaul – aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
Vaduvita – merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;

Solunar Septembrie 2011

SOLUNAR 2011 - click aici