Fluviul Ebro

Ebru (in spaniola Ebro) este un fluviu din nord-estul Spaniei ce se varsa in Marea Mediterana la aproximativ 160 km de Barcelona. Este cel mai lung curs de apa din Spania si izvoraste la 70 km distanta de Oceanul Atlantic, la sud de Santander, in Muntii Cantabriei. Cursul sau in lungime de 600 km se intinde de-a lungul poalelor Muntilor Pirinei.
Este singurul rau din Spania care la varsare prezinta o delta si nu un estuar.
Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de catre factorii antropici (adica de om). Fiind foarte lung si lat, prezinta toate tipurile de formatiuni: sectiuni cu apa adanca langa baraje sau mica in alte locuri, cu apa repede si involburata langa nenumaratele cascade sau domoala, iar delta pe care o formeaza la varsare este un adevarat ecosistem neafectat inca de problemele poluarii, in ciuda faptului ca se afla destul de aproape de unele din cele mai mari metropole ale lumii (Barcelona).

Delta Ebroului

Iazul Horgesti

Pescarii care viziteaza zi de zi acest iaz stiu deja ca regula de baza o constituie eliberarea obligatorie a exemplarelor de crap mai mari de 5 kg. primindu-se in schimb o zi gratuita la pescuit. Deasemeni pentru cei care doresc se poate elibera o diploma de autenticitate a capturii precum si fotografia exemplarului prins.

Taxarea se efectueaza la sediul fermei. Nu se elibereaza fractiuni de permis functie de timp(nu exista taxa doar pentru jumatate de zi,ea se achita integral indiferent de ora sosirii sau orele petrecute la pescuit); Doamnele care isi insotesc sotii la pescuit au gratuitate; Accesul la pescuit se face numai in zonele speciat amenajate(dig si malul opus drumului judetean); Are dreptul sa pescuiasca numai posesorul permisului chiar daca acesta are doar o singura undita; Sunt admise maximum 4 lansete sau undite cu maximum 2 cârlige fiecare; Pescuitul si inadirea se face numai de pe mal; Nu este permisa folosirea barcutelor de nadire; Nu se admite pescuitul din barca; Nu se admite pescuitul prin metode interzise de legea 192/2001 de genul: pescuitul cu "grebla" sau cu mâna, folosirea "ariciului", a cârligelor de agatat, etc; Cantitatea maxima de peste admisa pentru un permis de pescuit este de 5 kg crap,somn,salau,stiuca etc. Daca se depaseste aceasta cantitate, pestele in plus se va returna inapoi in apa neexistand posibilitatea cumpararii; Daca greutatea unui exemplar pescuit depaseste 5 kg, se elibereaza si se primeste o zi gratuita la pescuit; Momentan nu exista limita de greutate la caras; Un pescar poate ocupa circa 10 metri pe mal; Pe dig locurile sunt marcate; Pescuitul se va desfasura intre rasaritul si apusul soarelui; Este interzisa camparea si stationarea pe timpul noptii pe malul iazului;
Cale de acees: drumul national Bacau-Vaslui, la iesirea din Bacau spre Vaslui, dupa Podul de la Siret la prima intersectie se face dreapta, se ajunge la Buhoci in centru - la intersectie, la monumentul eroilor, aici se face la stanga, iar apoi se urmeaza drumul prin padure – Bibiresti – drept inainte fara nici o abatere la stinga (ex.: intersectia cu Parincea) - Horgesti, in total 30 de km.
Punctele forte ale iazului il constituie accesul facil pe orice fel de vreme, densitatea mare de peste, exemplarele record de crap si somn, atitudinea civilizata a personalului fermei si nu in ultimul rand curatenia baltii. Sursa: www.horgesti.ro

Lacul 23 august - Bucuresti

Lacul 23 August este situata in Parcul National de langa Stadionul National Arena din Bucuresti, vis-a-vis de restaurantul Riviera. Programul de pescuit este intre orele : 06.00 – 16.00. Dupa ora 4pm se deschide inchirierea de hidrobiciclete deci pescuitul se opreste.
Malurile din jurul lacului 23 August sunt foarte curate, cu loc de joaca pentru copii si parcare, exista si o insula de pe care se poate pescui in liniste. Se permite pescuit cu undita la rosioara (care este din abundenta) sau cu lanseta la caras sau salonta. Se mai poate pescui si la stiuca dar aceasta este din ce in ce mai rara.
Taxa este de 60 Ron / 12 h. Se pot retine 6 kg de peste. Nr de lansete/undite/pescar = 4. Specii de pesti intalnite: caras, rosioara, Salonta, stiuca.
Pentru a ajunge la Lacul 23 August (Blata Riviera), trebuie sa ajungeti pe Bulevardul Basarabia, nr. 23, sect. 2, Bucuresti – in Parcul National de langa noul stadion National Arena.

Juvelnicul

Este o componenta e trusei pescarului indispensabila acestuia daca vrea sa se intoarca acasa cu pestii … proaspeti. Poate fi facut din sarma (mai ales in Delta Dunarii, cu un astfel de juvelnic veti fi siguri ca veti gasi pestele pastrat in juvelnic peste noapte, si nu plecat prin gaura facuta de un sobolan de apa), nylon, ata pescareasca.

Daca doriti sa eliberati la sfarsitul partidei de pescuit pestii prinsi (desi cel mai bine ar fi sa ii eliberati imediat dupa ce i-ati prins si fotografiat), folositi mai degraba un juvelnic din nylon, cu ochiuri cat mai mici. Juvelnicele cu ochiuri mari fac rani la botul si inotatoarele pestilor.
In apele cu lipitori (mai ales lacurile pline de vegetatie), veti avea surpriza sa va descoperiti pestii morti din cauza atacului acestora asupra branhiilor. Solutia consta intr-un altfel de juvelnic, un sac din panza cat mai deasa. Acesta insa are dezavantajul ca nu permite trecerea decat intr-o masura destul de mica a apei.
Diametrul juvelnicului va fi in concordanta cu talia pestilor. Cu cat sunt mai mari, cu atat diametrul ar trebui sa fie mai mare. Bineinteles, niste pesti mai mici nu se vor simti deloc deranjati intr-un juvelnic mai mare.
Lungimea juvelnicului este importanta in cazul in care din anumite motive (mal inalt sau malos, intinsura) nu puteti ajunge la malul apei. Cu cat va fi mai lung, cu atat va fi mai usor sa le dati drumul pestilor ‘pe topogan’, fara sa va deplasati. O lungime care acopera cam toate cazurile ar fi 2-3 metri.
Intodeauna vom incerca sa punem juvelnicul intr-un loc cu apa adanca, ferit de bataia directa a soarelui, cu un curent de apa care sa permita improspatarea acesteia.
Indiferent de materialul din care este construit, un juvelnic necesita intretinere. Pe langa uscarea obligatorie de la sfarsitul partidei de pescuit, dupa indepartarea mucusului pestilor pastrati prin clatirea repetata in apa in care am pescuit, fiecare tip de juvelnic necesita intretinere specifica. Astfel, juvelnicelor din sarma li se va indeparta rugina si vor fi vopsite in fiecare iarna. Cele din ata vor fi verificate iar ochiurile putrezite vor fi refacute. Mai avantajos din punct de vedere al intretinerii este un juvelnic din fire de nylon.

Imbracamintea Pescarului

Oricare ar fi natura pescuitului, imbracamintea pescarului trebuie sa fie igienica si practica. Igienica, sa-i apere corpul de umezeala si vant, sa fie racoroasa vara si calduroasa iarna, daar si practica, sa-i fie usoara la purtat, nestanjenindu-i mersul si miscarile, rezistenta si de o culoare apropriata de aceea a mediului in care se misca.
Se recomanda o camasa usoara, din tesatura moale de lana, care sa fie purtata direct pe piele. Pe langa faptul ca este calduroasa iarna, este foarte practica si vara deoarece absoarbe transpiratia, fara sa se lipeasca de piele, asa cum fac tesaturile de bumbac, care se usuca si mai greu. Peste camasa vom pune, la nevoie, un pulovar mai gros, sau chiar un cojocel, cand este prea frig.
vara com purta un pantalon de panza, tip salopeta, iar pe timp rece, unul din acelasi model din stofa calduroasa. Cand pescuim umbland prin apa, cu cozme de cauciuc, lungi sau scurte, ori cu ghete speciale, vom purta un pantalon scurt de panza de stofa.
Contra ploii este buna o pelerina de panza deasa, sar si mai practic este un hanorac cu gluga, din panza, avand acelasi model cu cel care il poarta schiorii.
Pentru apararea capului, palaria vanatoreasca de fetru pare de departe cea mai preferata si a intrat de mult in portul pescarilor, pe langa faptul ca este practica, ea se potriveste bine si cu restul echipamentului. Vara, insa, pe arsita, o palarie usoara de panza sau de rafie, cu bolurile mai mari, ne va apara capul si in special ochii de radiatiile razelor solare, mult aplificate prin reflexul apei.
In general, pescarii se vor feri sa poarte imbracaminte confectionata din material complet impermeabil sau cauciucat, fiind nadusitor si foarte nesanatos, deoarece impiedica primenirea aerului.

Somon Record Pescuit in Suedia

Un tanar din Stuttgart, care locuieste de cativa ani in nordul Suediei, a avut parte zilele trecute de o experienta inedita in timp ce se afla la o partida de pescuit in apele cu curent din zona Bergeforsen.
Dupa doar o ora de pescuit, un somon de 29,2 de kilograme s-a agatat in carlig si, dupa o lupta apriga, perioada in care pestele a luat si 200 de metri de fir, pescarul a reusit sa-l aduca la mal. Pescarul neamt are in palmares si alti giganţi ai apelor, precum un somn de 80 de kg si un merlin ce a cantarit numai putin de 250 kg.
Noua sa captura a fost desemnata un record in Suedia, fiind cel mai mare somon prins pana acum în această tara. Precedentul record la somon in Suedia, in ce priveste capturile prinse cu lanseta, dateaza din 1992, atunci cand a fost capturat un exemplar de 28,7 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Guvidul de Mare

Aceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov, precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari. Este o specie endemica, relicta pontocaspica. In apele noastre se gaseste de-a lungul intregului litoral marin si in lacurile Razelm si Siutghiol, unde patrunde din mare.
Guvidul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi. Capul este mare, putin comprimat dorso-ventral, cu o gura mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase. Cele doua inotatoare dorsale sunt concrescute la baza. Ventuza ventrala este de lungime variabila. Solzii acopera pieptul si istmul pestelui.
Mediul acvatic ambiant are o mare influenta asupra coloritului pestelui, astfel incat acesta este foarte variat in cazul respectivei specii. Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare intunecata, de multe ori de un brun-ocru sau brun negricios, cu multe pete inchise, de forma variata si neregulata. Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii. Partea ventrala a pestelui este cenusiu deschisa. Acest colorit de baza variaza in multe nuante, in functie de mediul acvatic. Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte. Anala, caudala si pectoralele au pete mai intunecate sau mai deschise la culoare, nu insa si inotatoarea ventrala.
Lungimea obisnuita este de 20 cm, dar atinge si 24 cm, in Marea Azov s-au semnalat si exemplare de 28 cm.
Guvidul de mare este o specie marina care intra si in lacurile salmastre, dar niciodata nu s-a semnalat in ape dulci, in Marea Neagra traieste pe fundul pietros, unde se hraneste cu crabi, creveti, amfipode, uneori si cu puiet de peste de alte specii. Consuma si scoici mici, culese din zona pietrisului unde traieste. Are carne gustoasa, motiv pentru care este un peste cautat. Uneltele si metodele de pescuit sunt comune cu cele practicate in cazul hanosului.

Sardeaua

Traieste in zona de est a Oceanului Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, iar pe litoralul romanesc, in partea sudica.
Corpul pestelui este alungit, gros, slab comprimat lateral, acoperit cu solzi mari, care lipsesc pe cap. Ochii sunt mari, cu pleoapa adipoasa puternic dezvoltata in partea posterioara a ochiului. Gura este mica, oblica. Dorsala pestelui este albastra deschis, laturile si ventrala argintii. Pe opercule are cate o pata aurie.
Creste in apele noastre pana la 23 cm, mai frecvent 12-16 cm.
Este un peste marin pelagic, caruia ii place apa mai calda. Atinge maturitatea la 2-3 ani si are o longevitate de 5-7 ani.
Se foloseste ca nada (intreaga sau bucati) la pescuitul stavridului, scrumbiei albastre si al calcanului.

Bologneza - Echipament

Pentru a pescui la bologneza este necesara o lanseta a carei lungime variaza intre 4,5 si 8 m, insa cele mai folosite sunt cele de 6 m sau de 7-8 m pentru locurile mai adanci. Aceste lansete sunt echipate cu inele inalte pentru a facilita alunecarea firului,nelasandu-l sa se lipeasca de blanc. Incepatorilor le-as recomanda o lanseta de 5-5,5 m (mai usor de manevrat) din carbon cu actiune de varf, nu numai pentru ca la inceput pestii vor fi mai mic,dar si pentru ca la o astfel de lanseta aruncarile vor fi mai precise, iar manevrele de lansare nu vor necesita o amplitudine prea mare. In ceea ce priveste mulinele,parerile specialistilorsunt impartite. Unii recomanda mulinetele foarte mici (tip”microlite”) deoarece varga lunga este cea care oboseste pestele, la fel ca la pescuitul cu undita, altii le prefear pe cele medii(ca la sheffield), spunand ca asa vor castiga mai mult timp in aducerea pestelui si a monturii si ca, in combinatie cu actiunea vergii,vor obosi mai repede un peste mare (dispunand totodata si de o rezerva mai mare de fir in eventualitatea unui demaraj).
Ca o regula generala, de-a lungul timpului,cele maipotrivite mulinete pentru bologneza s-au dovedit a fi cele capotate deoarece acestea permit un control mai bun al firului pe timpul derivei monturii.
Fiind vorba despre o tehnica in care controlul firului este extrem de important, se recomanda un fir flotant si vizibil, cu grosimi intre 0,12 si 0,16 mm sau 0,18 mm pentru pestii mari.
Plutele amintesc de cele de la pescuitul clasic cu undita,capabile insa sa sustina cantitati mai mari de plumb (de peste 3 g). Pentru a rezista mai bine curentului,acestea au corpul scurt si bombat si chile foarte lungi,care le confera un echilibru mai bun.
Plumbajul - este unul dintre factorii care fac din bologneza o tehnica mai apreciata-de catre unii pescari de competitie-decat sheffield-ul.
Daca la sheffield era necesar un plumbaj progresiv sau etalat,format din mai multe alice de diferite marimi si care puteau provoca dese incurcari ale firului la lansare, la bologneza se poate folosi un plumbaj mai compact sau chiar masiv(format dintr-o singura oliveta si doua alice opritoare). In felul acesta puteti spune adio incurcaturilor de fir, atat de enervante,provocate de un plumbaj raspandit. Un alt avantaj al acestei tehnici se datoreaza tot plumbajului mai compact (restrans) si consta intr-o mai mare stabilitate a monturii in cazul curentilor de adancime.

Lacul Poiana Uzului

Lacul de acumulare Poiana Uzului este situat in apropiere de Sălătruc si are ca scop principal alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. Barajul in spatele caruia s-a format lacul este un baraj cu contraforti, unul dintre putinele baraje de acest fel din Romania. Barajul este inalt de 84m, lung de 507m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafata de 334 hectare si un volum de 98 milioane metrii cubi. Adancimea maxima a lacului este de 64,7m.
Lacul de acumulare Poiana Uzului construit in anul 1973 este situat pe raul Uz, la poalele Muntilor Nemira. Alimenteaza cu apa potabila mai multe orase din judetul Bacau, printre care: Onesti, Bacau si Tg. Ocna. Cei mai multi il “ataca” pe partea dreapta, mergand pe drumul judetean. E un loc super pentru o drumetie de o zi sau doua. Pornesti din Salatruc, la baza barajului si mergi pana la coada lacului unde se poate campa. In jurul barajului dupa 1990 au aparut numeroase case de vacanta dar si cateva pensiuni deschise mai ales in sezonul de vara.
Locul este ideal pentru pescuit insa in ultima perioada accesul pe lac este restrictionat datorita faptului ca din acest lac se alimenteaza cu apa mai multe localitati din judetul Bacau, printre care si municipiul Bacau. Drumul de acces catre acest obiectiv este proaspat asfaltat pana in zona superioara a barajului, de aici si pana la coada lacului drumul a fost asfaltat acum multi ani si este mai dificil de parcurs iar mai in amonte desi pe harta apare ca drum judetean DJ 123, este de fapt un drum forestier foarte greu accesibil.

Lacul Siriu

Lacul Siriu este un lac de acumulare de pe râul Buzău, aflat pe teritoriul comunei Siriu, format în urma construcției, în perioada 1982-1994, a barajului de la Siriu și a hidrocentralei Nehoiașu, de 42 MW.

Barajul Siriu este un baraj de pământ aflat pe râul Buzău, în comuna Siriu din judeţul Buzău, între masivul Siriu şi masivul Podu Calului. Barajul este alcătuit din rocă, steril şi un miez din argilă. În urma construiri barajului, drumul naţional DN10 şi-a schimbat ruta, ocolind lacul Siriu pe linia sa de contur, pentru acest scop construindu-se mai multe viaducte. Viaductul Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de 46 m. înălţime, iar viaductul Stânca Tehărău traversează stânca versantului cu acelaşi nume.
Se poate practica pescuitul sportiv. Specii: caras, crap, clean, păstrăv, scobar. Astfel, la granita Transilvaniei cu Muntenia, Buzaul are numeroase puncte turistice destinate tuturor vizitatorilor.

Raul Arges

Raul Arges este un curs de apa din S-SE Romaniei, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras prin doi afluenti: Buda si Capra.
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges) izvoraste de sub varful Arpasu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar raul Capra izvoraste din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vanatoarea lui Buteanu. In aval de confluenta paraului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor si pana in zona municipiului Pitesti, raul Arges are o directie de curgere N-S, drenand mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argesului, iar dupa ce separa Piemontul Cotmeana (in V) de Piemontul Candesti (in E), intra in campie, unde uda multe subunitati din Campia Romana. Debitul mediu multianual variaza intre 19,6 mc/s in cursul superior, 40 mc/s la iesirea din zona piemontana si 73 mc/s la varsare. Pe cursul superior al raului Arges s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arges, Cerbureni, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Budeasa, Merisani etc.). Valea superioara a raului Arges se incadreaza intr-o interesanta si neasemuita zona turistica strabatuta de soseaua nationala Transfagarasan. Afluenti principali: Valsan, Raul Doamnei, Sabar, Dambovita, Neajlov.

Balta Teslui

Balta Teslui are o suprafata de 3,5 ha, adancimea baltii este cuprinsa intre 1 si 5 m iar fund este malos si prezinta agataturi. Balta Teslui este amenajata cu 14 pontoane cu o dimensiune de 4×3m si un ponton de 80 mp dotat cu masute, sezlonguri, umbrele si bar. Malurile baltii Teslui sunt maloase si impracticabile datorita izvoarelor subterane.

Taxa: pescuit la undita – 25 Ron ; 2 undite cu un singur ac, pescuit la lanseta – 40 Ron/in timpul saptamanii, pescuti la lanseta – 50 Ron / weekend, pescuti la lanseta C&R - 30 Ron.
Se poate pescui cu maxim 4 lansete / pescar. Se poate pescui doar de pe pontoane. Se poate retine o cantitate nelimitata de peste dar nu mai mari de 2 kg. Capturile de peste 4 kg se premiaza in zile de pescuit gratis. Specii de pesti intalnite: amur, caras, crap. Telefon Contact: 0722312878.
Cale de acces. Mergeti din Craiova spre Bals pe DN65 pana in localitatea Pielesti apoi faceti dreapta spre Caracal (DJ641). Mergeti tot inainte pana in localitatea Teslui. Balta Teslui se afla la iesirea din satul Teslui pe partea dreapta.

Balta Boltasu 2

Balta Boltasu 2 are o suprafata de 12ha, adancime medie 3m, un mal cu stuf si unul amenajat pentru locuri de pescuit.
Taxa este: 100 Ron / 12 h – pescuit la crap, 50 Ron / 12 h – pescuit la caras, 50 Ron – taxa plantat. Se pot retine 7 kg crap, cteno si caras nelimitat. Greutatea minimă admisă pentru crap este de 1.2 kg. şi cteno de 1.5 kg. Nr de lansete/undite/persoana = 4. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno. Telefon Contact: 0722.321.906.
Cale de acces. Din Bucuresti mergeti pe DN2, din localitatea Afumati se face la stanga pe langa primarie pana cand se termina casele ~2.5km se mai merge ~500m si se face un drum pietruit la stanga (pe langa drum exista stalpi de curent) ~300m. La dig pe partea dreapta este balta Boltasu 1 iar pe stanga balta Boltasu 2. Se poate ajunge si din Stefanesti facand la dreapta vis-a-vis de Politie.

Momirea cu ajutorul lansetei

Aceasta este poate cea mai eficienta metoda, avand in vedere ca nada si momeala ajung exact in acelasi loc.
Singura problema pare a fi insa cantitatea de nada pe care o poti trimite, mai ales daca folosesti o lanseta usoara. Insa, dupa cum am spus, exista mai multe metode si, in plus, calitatea nadei conteaza enorm.
Nadirea cu ajutorul lansetei se face folosind momitorul, firul solubil, saculetul PVA sau racheta.
Momitorul (arc) - Reprezinta de departe cea mai cunoscuta si impamantenita metoda de nadire. Acest arc se poate umple cu pasta dintr-o anumita momeala sau amestec de momeli. Trebuie sa aveti grija sa folositi un momitor de culoare inchisa pentru ca el, in apropierea nadei, sa nu sperie pestele.
Saculetul PVA - Poate unul dintre cele mai interesante moduri de nadire, saculetul solubil este chiar o solutie ok. De ce spun asta? Pentru ca in acel saculet, pe langa nada puteti pune si montura cu carlig. In apa, in cateva minute firele se topesc, iar continutul eliberat in acelasi loc. Retineti inca un aspect important, si anume acela ca astfel nici nu va mai puneti problema incurcarii firului.
Firul solubil - Este foarte bun pentru boabe de porumb, care reprezinta un deliciu pentru crap. Boabele de porumb se trag pe croseta, apoi se pun pe firul solubil si se leaga firul, cu ambele capete, de montura. Urmeaza lansarea si, oadata in apa, firul se va topi lanad boabele libere exact langa momeala.
Racheta - Este o teava din plastic ce are la capatul superior o camera cu aer, iar in capatul interior un sistem de prindere. Intradevar, duce o cantitate de nada mai mare, dar trebuie lansata cu altceva decat lanseta cu care pescuiti. Si, in principiu, trebuie sa lansati racheta in acelasi loc (necesita o mare precizie) unde este momeala si asta o faceti cu o lanseta de putere mare.

Capturi record pe Lacul Cincis

S-au vehiculat o multime de teorii despre soarta “balaurilor” din lacul Cincis – mai precis despre fitofagii enormi care se prind acolo – care mai de care mai fanteziste si mai lipsite de veridicitate. La inceputul anilor ‘70, pe vremea cand se mai faceau populari serioase in apele din judet, Cincisul a fost populat, intr-o toamna, cu jumatate de tona de crap fitofag si amur.
Cu timpul, acesti pesti - care se hranesc cu fitoplancton de pe fundul lacului si cu plante, de unde li se trage si denumirea - au capatat dimensiuni uriase, putand sa ajunga in prezent pana la 40 de kilograme. In ultimii ani, tot mai multi fitofagi uriasi au fost prinsi pe Cincis, astfel ca numarul monstrilor din acest lac se reduce de la an la an, insa de populat, in afara de Asociatia Pescarilor Sportivi din Hunedoara, nu populeaza nimeni.
In anul 2008 s-a prins un astfel de monstru – un fitofag care cantarea 45 de kilograme si masura 1,50 metri. Atunci s-au vehiculat felurite teorii despre modul in care a fost prins acel peste, insa acum a venit momentul sa aflam adevarul. Ioan Sas, din Mintia, este un mare pasionat de spinning, care impreuna cu prietenii pescuie ste frecvent din barca in cautarea rapitorilor. Asa s-a intamplat si in ziua cu pricina, cand se afla pe Cincis dupa salau, pescuind din barca la trena cu un bat Dam, echipat cu mulineta Ryobi Ecusima, fir de 0,30, iar ca momeala, un vobler de la Rappala care cobora undeva pe la 5-6 metri in adancuri. “La un moment dat, am simtit ca am agatat ceva si a inceput nebunia, simteam in bat ceva absolut enorm, dar nu stiam ce fel de peste este. Dupa mai bine de o ora de drill, batul s-a rupt de la tronsonul 3. Au urmat alte doua ore de drill nebun si epuizant. La un moment dat, am vazut ca este fitofag si ca este agatat de coada. In cele din urma, am reusit sa-l conduc inspre mal si sa-l scot afara”, povesteste Ioan Sas experienta de neuitat. Intreaga scena a fost filmata de un coleg, astfel ca nu exista dubii in privinta sportivitatii cu care a fost prins monstrul. In aceeasi zi, Sas a avut rezultate bune la salau. In general, omul pescuieste pe Mures, unde nu de putine ori a prins somni de 14, 16 si 17 kg. Sursa: www.replicahd.ro

Saci solubili

Cunoscuti sub denumirea de PVA(polly vinyl alcohool), sacii solubili au devenit aproape nelipsiti din cutia cu accesorii a pescarului de crap. Proprietatea acestor pungi este ca odata ajunsi in apa dureaza cateva minute pana se vor dizolva complet depunand un pat de particule in imediata apropiere a carligului cu momeala atasata.
Utilizarea acestora este relativ simpla. Carligul cu momeala atasata se introduce intr-un asemanea saculet, dupa care se incarca saculetul cu particule(boabe porumb, boabe canepa, pelete, boilessuri sfaramate, etc) dupa care se leaga gura saculetului executand un nod simplu sau se utilizeaza un snur confectionat tot din pva si se lanseaza.
Unii pescari prefera sa introduca plumbul in saculet si sa ataseze carligul superficial, intepand usor sacul solubil, asta dupa ce a fost incarcat cu particule fireste. Cei de la Korda vand saci solubili din plasa de PVA, foarte elastica si ai avantajul ca poti sa-ti faci sculetul cat de mare vrei in functie de actiunea lansetei si particulele incarcate. Personal sugerez folosirea a patru cinci particule diferite in acelasi saculet.

Voblerele Salmo Fanatic

Odata ajuns in apa, primele recuperari vor imprima voblerului Salmo Fanatic comportamentul unui pestisor dezorientat, speriat, care cauta cu disperare sa scape de “urmaritori”. Dar, in ciuda eforturilor, nu va reusi sa se ascunda in adancuri. Va reusi doar sa inoate in apropierea filmului apei, urmand o traiectorie sinuoasa, dar si delicata in acelasi timp, ce nu va ramane neobservata nici de cel mai mofturos rapitor. Cele mai bune rezultate se vor obtine folosind fire rezistente si de diametre reduse. Nu uitati nici de reglarea franei. Cu siguranta veti avea nevoie de ea. Acest crankbait este disponibil intr-o singura varianta (floating), o singura lungime (7cm) si trei culori.

Este recomandata folosirea lui in cazul in care rapitorul urmarit este pastravul, cleanul, bibanul sau avatul. Se preteaza unui pescuit la spinning/casting, dar si “la trena” (se pot folosi si greutati suplimentare).

Coregonul

Coregonul face parte din familia salmonidelor. Aceasta specie valoroasa a fost introdusa pentru prima oara in tara noastra in 1956, primele exemplare fiind aduse de la una dintre statiunile de reproducere piscicola de pe malul lacului Ciudskoe, din fosta URSS. Coregonul poate fi intalnit indeosebi in Lacul Rosu si in unele crescatorii de crap din nordul Moldovei.

Corpul coregonului seamana ca forma cu cel al heringilor, insa inotatoarea adipoasa, aflata la baza cozii, tradeaza apartenenta sa la familia salmonidelor. Capul este mic, gura lipsita de dinti.
Corpul este argintiu, usor mai intunecat pe spinare. Pe margini, inotatoarele sunt negricioase, in perioada reproducerii, corpul pestelui sclipeste mai intens.
Are o lungime medie de 60 cm si o greutate medie de 2 kg, mai rar de 3 kg.
Coregonul traieste in ape dulci, statatoare. Se hraneste cu organisme zooplanctonice si cu larve de tantari care plutesc pe apa. Exemplarele mai mari au modul de viata al rapitorilor, hranindu-se cu pesti de talie mica.
Reproducerea are loc in noiembrie-decembrie. Femelele depun icrele in lac sau in albia raurilor care se varsa in el. In functie de greutatea corporala, o femela depune 16000-82000 boabe de icre de culoare galbuie.
Este o specie foarte valoroasa, cu carnea deosebit de gustoasa, asemanatoare cu a pastravului.
Coregonul se pescuieste la fel ca pastravul.Se ami poate incerca si cu naluci mici cum ar fi voblere sau lingurite rotative evident mici. Lungimea minima admisa la pescuit: 22 cm

Raul Siret

Raul Siret (in ucraineana Серет, in maghiara Szeret, in traducere "Dragul") este un rau care strabate teritoriile Ucrainei si Romaniei si se varsa in Dunare.
Raul Siret izvoraste din Muntii Carpatii Padurosi aflati in Bucovina de Nord (astazi regiunea Cernauti a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se afla in apropiere de localitatea Sipotele pe Siret (raionul Vijnita).
Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul Romaniei si 110 km pe teritoriul Ucrainei) si se varsa in Dunare, langa orasul Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din Romania.
Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stanga, Polocin si Barlad. Bazinul sau hidrografic este format in principal din apele aduse de raurile Bistrita (circa 35%), Trotus (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) si Suceava (circa 9%).
Raul urmeaza la inceput o directie nordica in regiunea Bucovinei de Nord. Portiunea de pana la confluenta cu raul Siretul Mic (in dreptul localitatii Suceveni din raionul Adancata) poarta denumirea de Siretul Mare. Dupa confluenta cu Siretul Mic, raul primeste denumirea de Siret.
Raul strabate localitatile Berhomet pe Siret si Jadova, unde incepe sa-si schimbe directia de curgere catre sud-est. Isi continua curgerea prin orasul Storojinet si prin satele Ropcea, Camenca, Volcinet si Cerepcauti.
Siretul abandoneaza apoi teritoriul Ucrainei si intra in Romania prin partea de nord-est. In prima parte, formeaza granita dintre judetele Suceava si Botosani, continuand sa se mentina pe aceeasi directie de sud-est. Trece prin orasul Siret, fosta capitala a Moldovei, apoi prin localitatile Gramesti, Zvoristea si Liteni. In dreptul orasului Liteni, la aproximativ 20 de km de orasul Suceava, se varsa in Siret din partea dreapta raul Suceava (170 km).
Siretul isi continua curgerea spre sud, traversand localitatile Pascani, Stolniceni-Prajescu si Roman, primind apoi de pe partea dreapta apele raului Bistrita (290 km), la circa 5 km dupa ce acesta a trecut de orasul Bacau. Mai in aval, trece prin orasul Adjud si prin apropiere de Marasesti. In apropiere de varsarea in Dunare, primeste de pe partea stanga apele raului Barlad (289 km) si de pe partea dreapta apele raului Buzau (325 km).
In cele din urma se varsa in Dunare, in apropiere de orasul Galati.
Ca suprafata a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apa din Romania (cu 28.116 km²), el colectand circa 17% din volumul total al resurselor de apa ale Romaniei. Se desfasoara pe teritoriul judetelor Suceava (8.554 km²), Botosani (457 km²), Neamt (5.836 km²), Bacau (6.603 km²) si Iasi (850 km²).

Apele Deltei Dunarii

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.
De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.

Lacul Lesu

Lacul Lesu este un lac de acumulare situat langa localitatea Lesu pe Valea Iadului in Muntii Apuseni, judetul Bihor.

Zona de agrement este situat pe Valea Lesului, iar lacul de acumulare fiind pe Valea Iadului la 20 km de DN 1, soseaua trecand prin Beius, apoi pe un drum forestier spre Stana de Vale, prin care s-a realizat un acces spre Masivul Bihor-Vladeasa.
Este un lac de acumulare cu o suprafata de 148 hectare, volumul de apa realizat prin construirea barajului pe Valea Iadului este de 28,3 milioane m³.
Lacul a fost dat in folosinta in anul 1973, iar apa lacului alimenteaza hidrocentrala Lesu, care s-a dat in folosita cu patru ani mai tarziu, in anul 1977.
Zona de agrement preferata este Coada Lacului care a devenit in sezonul de vara un sat de vacanta – Satul de vacanta – Coada Lacului Lesu.

Nucile - momeala

Daca vrei ceva diferit pentru a creste numarul capturilor trebuie sa stii ca exista solutii, unele foarte eficiente. Fructele nucifere sunt un ingredient foarte special si nada de nadejde care a prins peste din totdeauna. Exista multe motive pentru care astfel de produse ‘’straine” dau randament la pescuit.
O mentiune importanta este pentru nucile preparate. In afara de cazul în care nucile sunt strivite sau sub forma de faina, ele au nevoie de înmuiere pentru cel puţin 12 la 24 de ore pentru a se asigura ca au absorbit complet apa.
Pescarii utilizeaza frecvent nuci, porumb dulce, arahide, pelete sau boilies pentru momeala. Unii utilizeaza momeli vii, vermusi sau rame.
Uleiurile de nuci tigrate si arahide precum si cele de peste sunt folosite cu mare efect pentru a intensifica momelile

Balta Afumati 5

Balta Afumati 5 este un loc superb pentru recreere, o balta ideala pentru pescuitul la crap. Se pot retine doar 8kg de crap/caras, toate celelalte specii prinse vor fi eliberate, se pescuieste cu 5 lansete. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, rosioara. Taxa este de 80 lei. Se afla in localitatea Afumati din judetul Ilfov la 16 km de Bucuresti.
Cale de acces. Mergeti pe drumul Bucuresti – Urziceni (DN2), ieshirea din Bucuresti se face prin Colentina. Comuna Afumati este la aproximativ 16 km de Bucuresti. Din Afumati, in dreptul complexului Doraly, faceti drepta si mergeti drept pana la balta Afumati 5.

Firul Fluorcarbon

Fluorcarbonul este singurul fir capabil sa refracte particulele luminoase ceea ce il face virtual invizibil in apa indiferent ca pluteste pe suprafata apei, e semiscufundat sau scufundat. Indiferent cat de limpede este apa - e invizibil.
Caracteristica principala care-l deosebeste de un monofilament clasic , este ca fluorocarbonul este mult mai tare ca textura, ceva mai “teapan” , ceea ce il face mai greu de legat pe carlige sau vartejuri. Un nod perfect se impune pentru evitarea surprizelor.
Umezirea nodului cu saliva in momentul final al executiei si tragerea usoara evita strangularea liniei si slabirea rezistentei nodului cu peste 50% , motivul rupturilor in timpul drillului.
Nu are memorie, deci rezistent la intinderi bruste si repetate, nu cedeaza la muscaturi violente, diametrul si rezistenta la rupere sunt corect calculate, ceea ce nu se poate spune despre anumite branduri de mono.

Voblerele Salmo Butcher

Voblerele Salmo Butcher au fost special concepute pentru pescuirea pastravilor mari, extrem de precauti si greu de “pacalit” cu muste artificiale si pentru bibanii plictisiti care nu parasesc siguranta oferita de vegetatia submersa pentru nimic in lume, si cu atat mai putin pentru a ataca “jucariile” colorate ce “difileaza” prin fata lor, animate cu maiestrie de cei mai experimentati pescari de rapitor.
Culorile vii, atent selectionate si miscarile delicate, lenese au facut din Salmo Butcher o naluca foarte eficienta si in lupta cu ceilalti rapitori de talie mare - stiuca, salau. Este present intr-o singura marime (5cm), 7 culori si 3 versiuni (Floating, Sinking si Super Deep Runner). Este recomandat in pescuirea la “trena” si spinning/casting.
Versiunea floating este recomandata pentru pescuirea in rauri. Naluca va fi lansata in aval si va fi recuperata incet, continuu in functie de puterea curentului. Nu uitati sa opriti recuperarea pentru intervale scurte de timp in apropierea obstacolelor naturale (marginea gropilor, stanci, bolovani, copaci cazuti, etc.). In majoritatea cazurilor acesta este momentul in care rapitorii declanseaza atacul. Si in cazul variantei sinking, naluca va fi lansata in aval si va fi recuperata cat mai incet posibil, pentru a evolua in masa apei, undeva pe la mijlocul adancimii apei. Nu vom uita nici de varierea vitezei de recuperare si nici de “inteparile” false. Nalucile SDR pot fi lansate si in amonte si in aval, in cazul in care pescuim pe rauri cu curs rapid. Cand urmarim rapitorii din rauri lente sau lacuri, datorita barbetei extrem de lungi, va strabate rapid masa apei pana va ajunge la adancimea dorita. Din acest moment va fi recuperata destul de rapid si haotic, imitand pe cat posibil miscarile unui pestisor ranit.

Economia Deltei Dunarii

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8%). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.

Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.
Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.
Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:
- Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;
- Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.
- Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;
- Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;
- alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Geneza si Istoria Deltei Dunarii

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Pescuitul Sportiv in luna Octombrie

Se obtin rezultate bune la pestii pasnici. Pe masura racirii apelor pestii rapitori se hranesc din ce in ce mai intens. La munte pescuitul este permis doar la lipan.
Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.
Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
Babusca si obletul la viermusi si libelule;
Bibanul la rame si naluci;
Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale;
Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
Rosioara prefera viermusi, libelule;
Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
Vaduvita - idem septembrie;
La mare - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.

Solunar Octombrie 2011

SOLUNAR 2011 - click aici

Lacul Bugeac

Lacul Bugeac este cel mai sudic din seria limanelor fluviatile, prezinta maluri înalte si abrupte care pot atinge si 30 m înaltime, fundul plat având forma unui golf-depresiune. Lacul Bugeac are legatura cu Dunarea, existând un stavilar care reglementeaza schimbul de ape. În parte a vestica a lacului este prezenta o fâsie de pamânt înalta si stâncoasa (calcaroasa).

Remarcabila este si existenta pe versantul drept al lacului Bugeac a unei grote neexploatate turistic formata în depozitele fosilifere din aceasta zona. Constituie un loc prielnic de iernare si pasaj pentru populatiile de pasari acvatice, majoritatea deosebit de importante din punct de vedere conservativ, cum ar fi de exemplu pelicanul cret (Pelecanus crispus).
Pescuit zi lumina: axa este de 100 Ron, taxa include o cantitate de o cantitate de 10 Kg de peste.
Pescuit 24 h: taxa este de 300 Ron – putand fi retinute toate capturile daca indeplinesc conditiile de specie, greutate, dimensiune, taxa C&R este de 150 Ron.
Pescuit weekend: taxa este de 500 Ron – putand fi retinute toate capturile daca indeplinesc conditiile de specie, greutate, dimensiune, taxa C&R este de 300 Ron
Nr de lansete/undite/persoana = 5. Greutatile minime admise pentru pestele retinut sunt: crap – 1100 g, salau 1000 g, caras orice greutate. Crapul cu o greutate mai mare de 4 Kg va fi eliberat imediat fara a fi ranit. Pescarii vor avea asupra lor pungi pentru gunoi, cleste de scos acele de pescuit, instrumente pentru cantarire, mincioc, juvelnic. Somnul nu se pescuiesc.
Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, platica, rosioara, salau, stiuca. Telefon Contact: 0764.402.497.
Cale acces. Lacul Bugeac este situat in apropierea granitei cu Bulgaria, la limita dintre judetele Constanta si Calarasi. Lacul Bugeac este accesibil de pe DN3, intre localitatile Ostrov si Lipnita, pe doua variante: drumul local spre localitatea Bugeac si cel spre Galita si Garlita, portiunea de drum dintre aceste doua localitati din urma oferind o buna vizibilitate asupra unei mari parti din suprafata lacului Bugeac.

Murgoiul baltat

Murgoiul baltat este originar din China (fluviile Iantz si Sitz). Traieste si in bazinul fluviului Amur, precum si in unele ape din Vietnam, Japonia si insula Taiwan.

In tara noastra a fost introdus accidental din China (in anul 1960, sub forma de alevini, impreuna cu transportul de alevini de pesti fito-zooplanctonofagi) in crescatorii si apoi s-a raspandit in multe ape naturale curgatoare, balti, iazuri si helesteie.
Corpul murgoiului baltat este alungit si comprimat lateral, acoperit cu solzi relativ mari, ca si istmul si pieptul pestelui. Ochii sunt dispusi lateral. Botul este obtuz, cu o gura foarte mica, superioara si oblica in sus. Caudala este adanc scobita si cu lobi egali, rotunjiti. Linia laterala este dreapta, continua.
Dorsala pestelui este cenusiu deschisa, laturile argintii, ventrala alba. Fiecare solz de pe laturile corpului, pe jumatatea lui posterioara are o dunga cenusiu-argintie. Deasupra liniei laterale, aceasta dunga cuprinde jumatate din solz. Dorsala, caudala si anala sunt de un cenusiu deschis, restul inotatoarelor fiind incolore.
Este un peste de talie mica, atingand maxim 10 cm lungime, in mod obisnuit are doar 6-8 cm, dar s-au semnalat si exemplare de 18-20 cm in fluviul Amur.
Traieste in iazurile, helesteiele si baltile de ses, precum si in raurile de ses cu un curs foarte lent, in care sta in coturile si zonele cu un asemenea curs. In crescatoriile de crap este concurent la hrana acestuia, deci un peste nedorit in aceste locuri. Puietul consuma plancton in apele naturale, iar adultii sunt bentosofagi, consumand in special larve de Chironomus, chiar si detritus, si particule de plante subacvatice. Masculii ating maturitatea sexuala la varsta de 1-2 ani, femelele la 2 ani. Femela depune 10000-16000 boabe de icre cu diametrul de 1,5 mm, care se lipesc de substratul vegetal din apa.
Se prinde doar pentru nada sau momeala. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.