Nada pentru Crap

Ingrediente:

• canepa uscata 400 gr

• TTX 1000 gr

• porumb bonduelle 500 gr

• spartura (uruiala) de porumb 600 gr

• ton 200 gr

• betaina 20 ml

• ceai de anason 50 ml

Mod de preparare: Cand ajungeti pe balta amestecati TTX-ul cu uruiala de porumb plus 1 - 2 cani de apa din balta, ceaiul de anason si betaina. Omogenizati bine pana se leaga compozitia si apoi lasati-o sa respire cca 20 min. Semintele de canepa trebuie prajite 5 - 7 min pana incep sa pocneasca, de preferat acasa, iar cand le scoateti din cratita puneti-le intr-o carpa umeda si pisati-le (puteti sa le pisati si pe balta), dupa care (ca sa nu isi piarda mirosul) pastrati-le intr-un borcan inchis bine. Adaugati porumbul si tonul maruntit apoi amestecati totul bine. Este o nada excelenta, merge pe orice apa si orice anotimp.

Festivalul Păstrăvului Făgărăşean - Ediția I - 23 - 24 mai 2015

În Ţara Făgăraşului istoria păstrăvului este cel mai bine aşezată în timp şi spaţiu. Sunt câteva sate în care „s-a cultivat” o adevărată grijă pentru creșterea acestuia .
Țara Făgărașului este raiul pastravului si, de aceea, se gasesc mai multe pastravarii, care sunt detinute de proprietari privati sau firme din zona.
Crescătorii de pești de la Valea Dejanilor, Breaza, Sâmbăta de Sus, Viștișoara nu au ca unic scop profitul obținut din vânzarea de păstrăv. Ei se preocupă și să repopuleze apele zonei cu specii valoroase.
În aceste locuri, păstrăvăriile fac parte și din structuri complexe, cu pensiuni si restaurante. Deci peștele se poate și mânca, dar și prinde. Și dacă prinsul nu este suficient, unii proprietari te vor lăsa chiar să participi la pregătirea păstrăvului.
Dupa cum veți afla daca veți merge în aceste pitorești împrejurimi, multe sunt bunătățile care se pot pregăti cu nobilul păstrăv. De exemplu, păstrăv trecut prin făină și rumenit cu unt, cu garnitură de mămăligă și mujdei cu busuioc. La fel de gustos este și păstrăvul cu smântână acrișoară, cel cu ciuperci sau în saramură.
Și pentru a simți aceste gusturi mai aproape de tine, te provocăm ca în lunile mai și septembrie să ni te alături la cea mai mare sărbătoare a peștelui din județul Brașov și din Țara Făgărașului: Festivalul Păstrăvului Făgărășean. Concursuri de pescuit, la munte și pe bălțile Oltului, showuri gastronomice cu bucătari celebri gătind pentru dumneavoastră un delicios borș de pește, prezentări de tehnologii de ultimă oră in domeniul pisciculturii.
Festivalul este organizat la prima sa ediție la Complex Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, in perioada 22-24 mai 2015. Te invităm să fii alături de noi la prima ediție a festivalului nostru

Pescuitul cleanului la lingurita rotativa.

Prezent inca in multe din apele tarii noastre, cleanul face obiectul unui pescuit interesant si daca folosesti metoda si ustensilele potrivite dublate de cunostintele necesare, pescuitul cleanului isi arata roadele.

Pescuitul cleanului la naluci este cel mai frumos. Momelile artificiale folosite sunt: blikerul, voblerul si musca artificiala. Stilul de pescuit difera daca pescuim la lingura ori la vobler, nu cu mult, dar totusi exista diferente ce merita evidentiate.

Pescuitul cleanului la lingurita rotativa. Cleanul este un peste de talie mica (exista si exceptii, dar rar). Avem nevoie de ustensile din clasa “usoara”. Lanseta ca fi de cca. 2,10 m, preferabil din doua tronsoane, actiunea fiind mai buna decat la cele telescopice.

Actiunea lansetei este preferabil sa fie de varf, dar nu prea nervoasa. Firul folosit va fi subtire sau foarte subtire, iar un clean mai nabadaios ne-ar putea strica socotelile. O lanseta cu actiune B va amortiza socurile mai bine. Cat priveste puterea de aruncare, aceasta trebuie sa fie (orientativ) de 7-15 g. Mulineta va fi de tip “micro”, in echilibru cu lanseta. Daca are ceva rulmenti pentru reducerea vibratiilor, cu atat mai bine.

Firul va fi de 0,16-0,18. Daca va place riscul puneti un 0,14, este foarte subtire, dar placerea capturii unui peste e de doua ori mai mare. In cazul folosirii rotativei, nu uitati (antirasucitorul din celuloid) si vartejul.

Unii pescari, pentru finite, nu mai folosesc vartejul, dar, in acest caz, firul se rasuceste.

Rotativele vor fi potrivite cu talia pestelui vizat, adica nr.1-2. Cat despre culori, depinde de apa si de vreme. Vreme insorita- cupru; vreme noroasa- argintiu. In apele montane cu apa de cristal, sunt recomandate naluci cu paleta neagra, eventual si ceva pete galbene. In ceea ce priveste pescuitul in ape cu turbitate crescuta trebuie sa avem in vedere faptul ca sunt estompate culorile, ne mai fiind percepute la fel ca in apele linistite. Aici se vor folosi lingurite mai vizibile. Uneori, in amurgurile de vara, cea mai prinzatoare culoare este rosul.

Cleanul este un peste precaut. De aceea trebuie sa fim foarte atenti, sa nu emitem mai multe semnale decat naluca insasi. Cea mai recomandata tactica este aceea a pescuitului in amonte. Insa, in ape repezi, aceasta metoda este dificila, deci se va pescui paralel cu malul si oblic sus-jos.

Viteza de recuperare nu va fi prea mare, pentru ca altfel pestii nu vor avea timp sa apuce naluca. In cazul cleanului, este preferabil ca la linguritele cumparate sa montam o ancora putin mai mare, procentul rateurilor scazand simtitor.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000, Cosmin Man.

Nada pentru Caras

Ingrediente: 

• Maros mix rosu cu betaina 500gr

• TTX 250 gr

• canepa boabe 250 gr

• ulei de porumb (sau floarea soarelui) 100 ml

• zahar 20 gr

• piper 1 gr

Mod de preparare:

Se prajeste canepa cu atentie ca sa n-o ardem, o lasam apoi sa se raceasca, dupa care o macinam grosier astfel incat sa obtinem sparturi de boabe, nu faina. Cu o seara inainte de a merge la pescuit amestecam toate ingredientele enumerate mai sus, pentru ca acestea sa aiba timp sa se imbibe bine cu ulei. Apa se va pune doar dupa ce ajungem pe malul apei, de preferat chiar din locul unde vom pescui. Umectarea nadei se va face in doua etape, pentru a-i da timp nadei sa absoarba apa pe care o turnam prima data.

Captura Gigant: Pescarii au capturat o pisica de mare de peste o tona!

Un grup de pescari din Peru se poate lauda cu captura vietii lor. Ei au prins o pisica de mare cu o greutate de peste o tona. Gigantul marin, care masoara mai bine de 8 metri, a fost pescuit in apropiere de granita cu statul Ecuador si transportat cu ajutorul unei furgonete, in care a fost urcat cu o macara. Pescarii au povestit ca dupa ce au prins pisica de mare nu au putut sa o urce in barca, deoarece era prea mare.

Sursa: www.reporterntv.ro

Pescarii bistriţeni au populat râul Şieu cu sute de kg de crap, amur şi somn!

Deşi este o ştire veche, petrecută în data de 31 martie anul acesta, am o mare plăcere să aduc şi eu la cunoştiinţa dvs. faptele foarte admirabile ale unor pescari sportivi din Bistriţa.

Membrii Asociaţiei Esox Spinning Club din Bistriţa au realizat în 31 martie acţiunea de populare cu peşte a râului Şieu. Pescarii au luat peştele, câteva sute de kg din speciile crap, amur şi somn, de la crescătoria din Budurleni şi l-au eliberat în zonele Sărăţel, Şirioara, Şieu Odorhei şi Şintereag.

”Înarmaţi cu găleţi şi dispozitive de profil am luat drumul amenajării piscicole din Budurleni, loc de unde s-a procurat peştele în vederea populării Sieului. După recoltare şi încărcare în recipiente speciale de transport, caravana s-a îndreptat spre locaţiile stabilite înainte. Primul popas a fost la podul rutier de la Sărăţel, unde s-a pus în jur de 100 kg de peşte din specia crap, amur şi somn. Următoarea locaţie a fost în zona localităţii Şirioara, unde s-a populat de asemenea cu peste 100 de kg, iar ultimele două locaţii au fost Şieu Odorhei şi Şintereag”, se arată în comunicatul asociaţiei.

Preşedintele Asociaţiei Esox, Radu Vlasiu, a precizat: ”Pe parcursul celor 5 ani de când administrăm acest curs de apă am încercat să ne respectăm blazonul şi să ne ţinem de cuvânt faţă de pescarii noştri prin aceste acţiuni, fie de ecologizare sau populare cu peşte. Banii încasaţi din cotizaţii se reîntorc la pescari exact în acest mod”.
Un alt membru al asociaţiei, Dan Suciu, a declarat: ”În ultimii ani se vede clar o estompare a braconajului piscicol pe râul Şieu, tocmai prin acţiunile matererializate împreună cu Jandarmeria şi Poliţia”.
Sursa: www.timponline.ro

Pescuitul cu Pluta la Babusca. Tehnici si Monturi!

Pe masura ce primavara isi reintra in drepturi, incalzind timid apele de langa maluri, micii pestisori incep si ei un nou ciclu de viata.

Dintre acestia, babusca, denumita popular si balos, ocheana, rosioara alba incepe si ea sa caute hrana, pregatindu-se pentru apropriata perioada de boiste, mai ales cand temperatura apei atinge valori de 14 - 16 grade.

La noi in tara poate fi gasita in toate apele de ses si coliniare naturale sau artificial create, pescuita mai ales de copii cu undite fine, daruindu-le clipe placute prin zbaterile vioaie atunci cand este prinsa in carlig.

In Anglia sau in Franta exista adevarate cluburi de pescuit la babusca, constituind o adevarata pasiune pentru acest peste, unde exemplarele mari, chiar peste un kilogram nu sunt o raritate, dar in aceste tari, unde pescuitul este un sport in adevaratul sens al cuvantului, capturile se elibereaza, in asa fel incat pestele sa poata fi prins si de alti pescari sportivi.

Prefera in general apele cu fund usor nisipos, locurile adapostite sau cu un curent foarte usor, de unde poate ciupi hrana adusa de apa.

Pentru a nu fi confundata cu rosioara, trebuie precizat faptul ca babusca are in jurul albului ochiului o coloratie rosie galbuie, iar aripioara dorsala se afla pe aceeasi linie cu inotatoarele ventrale, pe cand la rosioara acestea se afla plasate in fata.

In ceea ce priveste momelile, se pare ca larvele rosii sau libelulele ar ocupa primul loc in alimentatia acestui peste, dar nu refuza nici viermusi albi, seminte de canepa zdrobite sau inmuiate, boabe verzi de mazare, cubulete mici de cartof, cocoloase de miez de paine, rame subtiri mici si rosii, insecte mici etc.

Babusca este un peste sperios, ascunzandu-se imediat in vegetatia submersa, la orice zgomot sau miscare care i-ar pune viata in pericol, de aceea pescuitul sau este unul de finete, utilizandu-se vergi lungi de 7 - 8 m chiar si mai lungi, usoare cu varf nervos, fire de 0,14 - 0,16 mm, de calitate si carlige fine nr. 12 - 18.

In alegerea plutelor pentru pescuitul la babusca, se recomnda plute subtiri, lungi cu antena, a caror caracteristica principala este sensibilitatea maxima. Se pot folosi cu succes si plute cu varful inflorescentei de porumb, bine lacuite sau cele din pana de gasca, care se lesteaza in asa fel incat o treime din lungimea totala sa ramana deasupra apei. Lestarea plutelor se va face cu alice mici de plumb, gaurite nu despicate, care vor fi fixate pe fir prin introducerea unui betisor in gaura alicei, acest procedeu eliminand dezavantajul ciupirii sau strangularii firului subtire prin metoda clasica de strangere a alicelor cu clestele, patent. Plumbi vor fi grupati in functie de regimul apei in care pescuim, in apele statatoare pastrandu-se o distanta de 20 - 30 cm fata de carlig.

Babusca poate fi pescuita si cu lanseta cu plumb pe fundul albiei, in acest caz utilizandu-se vergi lungi cu mulinete mici, cu tambur fix si raport de transmisie mare.

Minciogul cu coada mai lunga decat cele obisnuite este o piesa de baza in scoaterea pestelui din apa, mai ales daca tinem seama de finetea liniilor folosite in pescuitul babustii.

Babusca poate fi folosita de pescarii sportivi ca momeala vie, destul de eficienta in pescuitul somnului, salaului iar pe timpul ierii la copca, poate atrage exemplare mari de stiuca sau salau.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000, Eusebio Moise.

Nada si Momeala pentru Stiuca

Nada si momeala pentru stiuca formata din macrou sau hering. Nu o puteti cumpara din magazin dar puteti cumpara macrou si hering pentru a o prepara acasa, cu o zi inainte de a merge la pescuit. Macroul si heringul se taie in jumatate, se pastreaza coada pentru momeala din carlig. Restul se toaca marunt pana se obtine o pasta in care se adauga untura sau ulei de peste. Cu aceasta mixtura mergeti pe lac, la locul ales si aruncati-o in lac, cu o zi inainte de a pescui. A doua zi puteti lansa in acelasi loc, avand in carlig ca momeala coada de macrou sau hering si puteti fi sigur ca stiucile vor fi acolo. Pentru rezultate maxime puteti injecta untura de peste si in coada din carlig.

Citate Pescaresti din Carti de Poveste - Pescuitul la Musca

Lee Wulff, 1968

"Cand pescuiesti in ape de munte, alege-ti musca artificiala dupa cea naturala gasita in stomacul pestelui"

Solutii hi-tech pentru pescuit - Hartapescar.ro lanseaza prima aplicatie pentru mobil care gaseste locurile pescarilor

Dezvoltatorii conceptului HartaPescar.ro au lansat prima aplicatie pentru mobil cu acelasi nume si cu ajutorul careia se pot accesa  mai usor informatii  din peste 2500 de locuri ale pescarilor din tara noastra.
Aplicatia permite acces rapid si nelimitat la informatii despre locuri punctate pe harta Google a Romaniei, adaugarea de fotografii proprii si comentarii in timp real, dar si adaugarea de noi puncte de interes.

Aportul de date in timp real din partea membrilor poate oferi utilizatorilor aplicatiei doua dintre cele mai importante informatii in planificarea unei partide de pescuit: locul si momentul in care se prinde peste in apele din vecinatatea sa.
"Ne dorim ca aplicatia de mobil sa devina prima unealta hi-tech la-ndemana pescarului care vrea sa gaseasca inteligent locuri bune de pescuit, magazine cu unelte si momeli, pensiuni in Delta Dunarii sau alte tipuri de locatii.”, afirma George Dragne, dezvoltatorul aplicatiei.

Aplicatia de mobil Hartapescar.ro poate fi descarcata din App Store de catre utilizatorii de iPhone. Costul aferent instalarii acestei aplicatii este de 1.99 EUR.

Contact: Director HartaPescar.ro, George Dragne - george.dragne@hartapescar.ro

www.hartapescar.ro

Aparitie Editoriala! A doua carte a Maestrului Victor Tarus!

Dupa lansarea primei carti "Pescar incepator", urmeaza la sfarsitul acestei saptamani sa apara la chioscurile de presa a doua carte a maestrului Victor Tarus - "Pescuit la rapitori in apele de ses".

Urmeaza, in saptamanile viitoare, sa apara si cartile:  “Pescuit din Delta in Carpati” si “Retete din peste”.

Montura Plutitoare la Suprafata Apei pentru Crap

Montura plutitoare este folosita pentru a prinde crap mare atunci cand acesta se hraneste la suprafata apei. Daca apa in care pescuiti este mica, este bine sa lasati firul care vine de la mulineta spre carlig mai lung decat adancimea apei. Astfel momeala pe care o aveti in carlig (paine sau biscuiti) se va ridica la suprafata apei direct. Daca apa este adanca atunci se poate folosi metoda prezentata in desen.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 46 din 2001, Derrick Waller.

Tipar Chiscar

Tipar, Chiscar (Misgurnus Fossilis), face parte din familia Cobitidae. Este intalnit in zonele raurilor si lacuri de ses, Dunare (si baltile ei), in balti de ses. Lungimea sa este variata intre 20 – 25 cm si ajunge pana la maxim 35 cm. Greutatea intre 200 grame si 1 kg, ajungand rar pana la 3 kg. Are corpul cilindric si lung. La bot are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite. Se hraneste cu larve de insecte viermi, melci. Se prinde la undita cu rama rosie si viermusi, dar cel mai frecvent este prins in plasa.

Prohibitia 2015 - Zone, Specii si Perioade de Prohibitie

Pentru a venii in ajutorul pescarilor sportivi, va prezentam din nou Ordinul nr. 307/152/2015 privind prohibitia pentru anul 2015 cu zonele, speciile si perioadele sale. 

Incurajam si rugam toti pescarii sa respecte prohibitia si sa ocroateasca natura!

• Art 1.
• -(1) Se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in habitatele piscicole naturale, pe o durata de 60 de zile, in perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv, iar in apele care constituie frontiera de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durata de 45 zile, in perioada 11 aprilie - 25 mai inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul ordin.
• -(2) Se interzice pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in raul Prut si in zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum si in lacul de acumulare Stanca-Costesti, pe o durata de 60 zile, in perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.
• -(3) Se interzice pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in fata gurii Dunarii - Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, pe o durata de 60 zile, in perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.
• Art 2.
• - in Complexul Razim-Sinoe si lacurile litorale se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti si alte vietuitoare acvatice, pe o durata de 60 zile, in perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.
• Art 3.
• - Se declara zone de refacere biologica / zone de protectie pentru resursele acvatice vii urmatoarele:
• a) Pe raul Prut, sectorul cuprins intre barajul Stanca-Costesti si confluenta cu raul Elan, in tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazuta la art. 1 alin. (2);
• b) pe Dunarea Veche sectorul cuprins intre confluenta cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 si pana la confluenta cu canalul Raducu, tot timpul anului;
• c) lacul Gasca din Complexul Somova-Parches, in tot timpul anului;
• d) lacurile Erenciuc si Zmeica in tot timpul anului;
• e) cursul vechi al bratului Sfantu Gheorghe in zona rectificata (Uzlina) cuprinsa intre km 84 si km 65 tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea in mediul acvatic a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
• f) pe bratul Chilia, zona km 72 - 77 Pardina, pe o durata de 60 zile, in perioada 15 martie - 13 mai inclusiv si pe o durata de 60 de zile in perioada 1 octombrie - 29 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
• g) pe Dunare, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului si Pluton) pe o durata de 60 zile, in perioada 15 martie - 13 mai inclusiv si pe o durata de 60 de zile in perioada 1 octombrie - 29 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
• h) pe bratul Borcea, zona km 37 - 41 ( Stelnica - Fetesti), pe o durata de 60 zile, in perioada 15 martie -13 mai inclusiv si pe o durata de 60 de zile in perioada 1 octombrie - 29 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
• i) zonele cu regim de protectie integrala din perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", tot timpul anului;
• j) zona Rezervatiei Marine Vama Veche - 2 Mai, delimitata de coordonatele:
  NV: 43gr 47' lat.N si 28gr 35' 18" long.E;
  NE: 43gr 47' lat.N si 28gr 40' long.E;
  SV: 43gr 44' 20" lat.N si 28gr 35' 18" long.E;
  SE: 43gr 44' 20" lat.N si 28gr 40' long.E;
  si a carei limita dinspre mal este balizata, in tot timpul anului.
• Art 4.
• -(1) in zonele de refacere biologica/zonele de protectie, sunt interzise:
• a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice;
• b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta resurselor acvatice vii, cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
• c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;
• d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
• -(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) activitatile prevazute la lit. a)-c) nu sunt interzise in urmatoarele situatii:
• a) cand pescuitul se desfasoara in scop stiintific;
• Art 5.
• - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 1, se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv si familial a speciilor de pesti, dupa cum urmeaza:
• a) stiuca, de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la 17 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);
• b) pietrarul (Zingel zingel), ghibortul de rau (Gymnocephalus baloni), cernusca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), salaul vargat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de balta (Proterorhinus marmoratus), guvidul de Babadag (Neogobius syrman), zglavoaca rasariteana (Cottus poecilopus), lostrita (Hucho hucho), mihaltul (Lota lota) si caracuda (Carassius carassius), precum si alte vietuitoare acvatice incluse in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile ulterioare, tot timpul anului;
• c) coregonul, pastravul de mare (somonul de Marea Neagra), lipanul, tot timpul anului;
• d) pastravul indigen, pastravul curcubeu si pastravul fantanel, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 30 aprilie inclusiv si din 15 septembrie pana pe 31 decembrie;
• e) sturionii, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific si a pescuitului reproducatorilor in stare vie pentru programele de populare a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
• f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana) pe o durata de 62 zile in perioada 1 iulie - 31 august;
• -(2) in apele Marii Negre se interzic:
• a) prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane si paragate, precum si capturarea, detinerea si comercializarea acestuia, de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la 30 aprilie inclusiv si in perioada 15 octombrie - 30 noiembrie inclusiv;
• b) retinerea la bord a femelelor de rechin gestante ,tot timpul anului;
• c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific si al pescuitului reproducatorilor in stare vie pentru programele de populare de sustinere a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
• d) pescuitul guvizilor, pe o durata de 30 de zile, in perioada 1 mai - 30 mai inclusiv;
• e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, mentinandu-se obligativitatea raportarii capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economica exclusiva);
• -(3) Pescuitul calcanului se supune dispozitiilor Regulamentului (UE) nr. 106/2015 al Consiliului din 19 ianuarie 2015, a posibilitatilor de pescuit pentru anumite stocuri de peste si grupe de stocuri de peste din Marea Neagra.
• -(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasa egala sau mai mare de 400 mm ( 2a >= 400mm) iar dimensiunea minima a exemplarelor ce vor fi retinute pe timpul pescuitului, va fi de cel putin 45 cm ( lungime totala).
• -(5) Prin exceptie de la prevederile art. 1 (alin 1), speciile marine de pesti altele decat cele prevazute la alin. (2) si (3) sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate;
• (6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisa tot timpul anului. Utilizarea "beam traulului" in perioada de prohibitie a calcanului, se poate face cu obligativitatea notificarii Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura la fiecare iesire/intrare in port a ambarcatiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.
• Art 6.
• - Prohibitia pescuitului in scop comercial , familial si recreativ al scrumbiei de Dunare se stabileste, pe sectoare astfel:
• a) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Marea Neagra pana la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durata de 12 zile, in perioada 11 aprilie - 22 aprilie inclusiv;
• b)Pe sectorul de Dunare si bratele sale,de la Ceatal Chilia- Mm 43- pana la Vadul Oii -km238- , pe o durata de 21 zile,in perioada 15 aprilie - 05 mai ,inclusiv.
• c)Pe sectorul de Dunare si bratele sale,de la Vadul Oii - km238 -pana la Gura Timocului - km845,6 - pe o durata de 30 zile, in perioada 02 mai - 31 mai inclusiv
• d) in conformitate cu prevederile legale in vigoare in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se admite pescuitul in scop familial al scrumbiei folosind maxim 2 setci in perioada 01 aprilie - 10 aprilie inclusiv;
• e) in sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice ( sanger, novac, cosac) se pot retine in vederea valorificarii.
• Art 7.
• - (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de sustinere a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni, cu autorizatie speciala de capturare a reproducatorilor de sturioni, se realizeaza in stare vie, pe o durata de 45 zile, in perioada 15 martie - 30 aprilie inclusiv in zonele:
• a) Dunare Mm 53 - 54 (Isaccea), Mm 64,5 - 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului si Pluton);
• b) Brat Borcea, km 37 - 41 ( Stelnica - Fetesti);
• c) pe bratul Chilia, zona km 72 - 77 Pardina.
• (2) Capturarea sturionilor in scop stiintific, cu autorizatie speciala de capturare a reproducatorilor de sturioni, se poate face si in alte zone decat cele prevazute la alin.(1), cu marcarea si eliberarea imediata a acestora in mediul acvatic.
• (3) Numarul de sturioni capturati, zonele de pescuit, organizarea si monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite si aprobate prin decizia presedintelui Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

Montura pentru somn

Atunci cand doriti ca momeala sa ramana in locul unde o lansati, puteti folosi o montura care o mentine acolo, chiar daca este vant puternic sau curent.

Cand folositi momeala vie pentru somn, ea trebuie sa fie pozitionata la nivelul mediu al adancimii apei, in asa fel incat sa se poata rotii liber. Aceasta montura cuprinde 2 bile plutitioare astfel incat de cate ori momeala vie se scufunda, ele o readuc la suprafata. Montura face ca pestele momeala sa fie in continua miscare, timp in care el trimite semnale sub forma de vibratii pe care somnul, sensibil la vibratiile din apa, le va intercepta. Cand folositi aceasta montura este important ca firul dintre varful lansetei si plumb sa fie liber si la un unghi de 45 de grade. Aceasta montura pe langa pescuitul somnului poate fi folosita si la pescuitul stiucii.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 46 din 2001, Derrick Waller

"Vaca Domnului" momeala pentru clean

Vaca Domnului cunoscuta si ca Ochiul Domnului, este o insecta din familia Pyrrhocoridae. Aceste insecte se reproduc de obicei in lunile aprilie si mai. Hrana lor este formata din seminte, de obicei de tei. Odata ce vine primavara si caldura ele ies din gauri si incep sa misune. Se hranesc cu resturi de mancare si cu frunze.

Este folosita la pescuitul cleanului, este adevarat in mod nu foarte frecvent, putini pescari au incercat aceasta momeala, dar cei care au incercat-o au sustinut ca au avut atacuri si chiar capturi de clean.

Se foloseste un carlig nr. 10 pe care se pun 2 sau 3 insecte. Se pescuieste "la mers" in special in aproprierea suvoaielor cu margini umbrite.

Nada pentru Crap

Ingrediente:

• Benzar Mix Turbo Carp Betaina 1kg

• Nada Benzar Ice Mix 500 gr

• Boilies spart sau pelete 200 gr

• Canepa fiarta 250 gr

• TTX 500 gr

• aditiv 100 ml

Mod de preparare:

Ca si la alte retete care folosesc ttx, acesta se va umecta separat si abia dupa aceea se va amesteca cu restul compozitiei. Boiliesurile (peletele) pot avea aroma pe care o doriti, iar canepa putem s-o preparam noi sau s-o cumparam gata preparata la cutie. Este indicat sa folositi canepa fiarta si nu prajita, pentru ca aceasta din urma are tendinta sa pluteasca si poate atrage maruntisul pe patul nostru de nada. Aditivul e bine sa aiba aceiasi aroma ca si boiliesurile sau peletele folosite.

Pescuitul cu Nimfe pe Rau

Pe langa pastravii care vaneaza la suprafata exista multi pastravi care se hranesc in adancime, unde mananca raci si larve. Lansarea nimfei se face mult inaintea locului unde banuim ca ar fi pestele si se lasa purtana de curent, intre ape. Din cand in cand zvacnim spre suprafata in speranta ca pastravul va ataca musca artificiala. Vom urmarii fulgerarea alba, care ne face sa intelegem ca pestele s-a lansat pentru muscatura. Daca o vedem vom intepa prompt. daca nicaieri nu zarim pesti intre ape, vom purta momeala pe un teritoriu susceptibil de muscatura. Lansam musca impotriva curentului si sa o lasamsa recurga spre noi. Vom urmarii necontenit inaintasul si in momentul in care s eintinde spre stanga sau spre dreapta vom sti ca pestele a muscat si vom intepa cu o miscare scurta dar sigura. pentru aceste metode avem nevoie de muste ingreunate Pheasant Tail sau Killer Bug si de finete la deplasare. Unii pescari usureaza semnalizarea muscaturii legand pe fir o bucata de material colorat si urmarind-o pe aceasta in locul firului. Daca aceasta se scufunda sau se misca, este muscatura. pentru pestii care se ascund in bazinele stavilarelor cu scurgere, folosim o musca foarte grea. Leaded Shrimp sau Gold Head sunt bine alese. Acestea trebuie aruncate cu inaintas lung foarte departe si lasate sa se scufunde adanc. Pe raurile stancoase, unde pastravul si lipanul sta pitit cu precadere in spatele pietrelor, lansam in bulboana aceste muste artificiale grele si lasam curentul sa le rostogoleasca. daca firul se intinde, avem muscatura. Pentru a fi cat mai siguri ca musca va ajunge la fund, o vom ingreuna cu putin chit de metal sau cu o sfera de plumb care se poate monta pe fir imediat. 

Nimfa rostogolita. Cu ani in urma, pescarii din Europa de Est au elaborat aceasta metoda noua pentru pescuitul pastravului si lipanului. Pentru pescuitul cu nimfa rostogolita au creat o nimfa speciala, subtire, dar grea: Nimfa Limtex. In cazul acesta pescarul paseste usor in apa in timp ce arunca scurt cu doua muste. La capatul inaintasului este atarnata o musca grea, iar pe ramificatie, una mai usoara. Mustele trebuie aruncate inainte, firul tinut pe suprafata din lanseta, in timp ce mustele "se rostogolesc" pe fund. Dupa aruncare tinem undita oblig ca mustele sa se scufunde repede, dar cand mustele incep sa se rostogoleasca in aval sa lasam undita in jos. Daca nu este muscatura, la jumatatea traseului trebuie ridicata undita si sa aruncam din nou. Vom intepa scurt la orice miscare suspecta. Poate ca e numai o neregularitate a fundului sau o planta dar nici pestele nu este exclus.

Plumbaj Antiagatatura la Montura cu Pluta

In apa curgatoare daca vreti ca momeala sa ramana aproape de fund si sa scapati de agatari, puneti plumbul pe un chiostec de 15 - 20 de cm pe care insirati alice mici.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000.

Delta Dunării – Curiozități – episodul IV

Chiar dacă canalul Sulina este cel mai scurt ca lungime (72 km), de-a lungul vremurilor a fost şi rămâne şi astăzi cel mai circulat. Până la efectuarea lucrărilor de regularizare, drumul pe apa până la Sulina trecea prin marele M. Format numai din câteva case cătunul Baba Rada era situat în dreptul milei 18, locul de unde a început cea mai mare lucrare de amenajare a braţului Sulina, prin suprimarea drumului sinuos al marelui M. Înainte de a se fi corijat această porţiune a canalului, vasele făceau un lung ocol şi pierdeau mult timp pentru a ajunge la destinaţie, trecând de bucla marelui M, prin faţa satului Mila 23, care îşi trage denumirea de la fostul indicator de pe parcurs. Se spune că denumirea de Baba Rada vine de la porecla dată soţiei cantonierului Vidinei. Înainte de a pătrunde pe coturile marelui M, vasele cu pânze sau cu abur făceau o scurtă escală la acest canton, unde se puteau aproviziona cu cele necesare vieţii la bord.

Autor: Şerban Constantin Băleanu 

EPISOADELE PRECEDENTE - click pentru vizionare

Caricatura - Pescuit

Sursa: www.vidu.ro

Citate Pescaresti din Carti de Poveste - Mihaltul

Mihail Sadoveanu, "Imparatia Apelor", 1928

"Trag fara graba, cum m-au invatat batranii, s-aduc la fata apei un mihalt. Intaia oara prind asemenea peste si incerc o placere pe care oamenii seriosi n-o vor intelege niciodata. De altminteri aceste pagini nici nu sint scrise pentru dansii." 

Pescuitul cu pluta pe rau

Pescuitul cu pluta pe rau se face in trei moduri: pescuitul cu pluta fixa, pescuitul cu pluta baston si pescuitul cu brat fix. Si pescuitul cu pluta fixa si cel cu pluta culisanta se desfasoara cu asa numitul fir inaintas. Vom urmarii pluta dusa de curenti si nicidecum miscarea firului. Pluta fixa se trece pe fir la un singur capat, ca in Figura 1 iar pluta baston in doua locuri, in partea de jos si la varf ca in Figura 2.

Este recomandata folosirea plutelor fixe in primul rand pe raurile cu scurgere lenta. In aceste cazuri, pluta si momeala curg lin in jos, ca pestii care inoana in aproprierea fundului sa o poata prinde usor. Cu pluta fixa putem aseza carligul exact pe adancimea de fund sau putem folosii o adancime mai mare. In cazul pescuitului sub adancimea de fund, pluta curge mai incet, pentru ca taraste momeala pe fundul apei, deci este destul de periculos din cauza posibilelor obstacole existente. Din aceasta cauza este necesar sa folosim un plutitor drept, asa numitul “paun”, la pescuitul sub adancimea fundului apei. Varful plutitorului “paun” este gros, astfel incat puterea sa de ascensiune scoate carligul de dedesubtul obstacolelor mai mici. Pentru pescuitul deasupra fundului este convenabil plutitorul mai sensibil, drept sau cel fixat. Plutorul fixat il echilibram in asa fel incat doua treimi din intreaga sa greutate se fixeaza la baza plutotorului, iar partea ramasa o impartim pe firul de sub plutitor. Folosim plumb de marimea 8. Cu aceasta momeala se scufunda incet, uniform, ceea ce este important, pentru ca astfel se va comporta exact ca aluatul de nadire imprastiat in apa – putem avea astfel muscatura in orice strat al apei. Una din tehnicile cele mai importante ale pescuitului cu plutitorul fix s-ar putea numii si “asezare”. Asezarea inseamna ca din cand in cand ridicam fin partea de fir aflat deasupra plutei si apoi o repunem pe apa. Aceasta operatie este necesara pentru ca cel mai inalt strat al apei curge mai repede decat cele mai joase, astfel ca firul de mai sus repede ar trage cu sine momeala de jos, ceea ce nu este o viziune apetisanta, mai de graba este infioratoare pentru un peste. Asadar odata cu asezarea facem ca momeala sa capete o infatisare naturala.

Pescuitul cu baston. Pescuitul cu baston este o metoda foarte placuta, este eficienta si pe apele line, si pe cele rapide. Pentru ca pluta baston este fixata si jos si sus este mai usor de dirijat decat pluta fixa. Cu pluta baston chiar putem sa miscam momeala ca pestii sa muste mai bine, iar cu undita putem incetinii, accelera sau chiar oprii pluta si deci momeala. Daca am incerca acest lucru cu o pluta fixa, s-ar scufunda imediat. Singurul dezavantaj al metodei este ca departe de mal nu se poate aplica, fata de pluta fixa care poate fi aruncata si destul de departe. Greutatile dispuse ca nasturii pe camasa, trebuiesc aranjate pe orice apa cu exceptia raurilor cele mai rapide. Pe apele cu current foarte puternic punem toate greutatile intr-un loc la circa 90 de cm. Sub pluta doar doua de 8 punem mai jos, pentru scufundarea carligului. Inaintasul folosit cu pluta baston se scufunda mai repede. Cand lansam, acesta cade cu precizie in locul dorit. Multi deprind intr-o viata arta pescuitului cu pluta baston dar este una din cele mai gustate metode pescaresti, pentru ca pescarul este mereu activ, urmarind si miscand pluta.

Balta Sacalaz – Cyprinius

Balta Sacalaz – Cyprinius se afla in localitatea Sacalaz din judetul Timisoara. Balta Sacalaz – Cyprinius este compusa din 2 balti, una cu o suprafata de 6 ha si alta cu o suprafata de 8 ha. Balta Sacalaz – Cyprinius este amenajata cu umbrare, bancute si pontoane ce ies in larg pana la limita stufului, W.C., parcare si locuri pentru campare.

Taxa de pescuit este de 15 lei pentru 12 ore. Se poate pescuii cu 4 lansete. Specii de pesti intalnite sunt crap, caras, somn si stiuca.

Cale de acces. Localitatea Sacalaz se afla la 10 km de Timisoara pe DN 59A. La iesire din localitatii Sacalaz, pe drumul spre Jimbolia, pe partea dreapta se afla balta Sacalaz – Cyprinius.

Telefon contact:  0744864676.

Sursa: www.baltidepescuit.ro

Balta Stolnici

Balta Stolnici este situata in judetul Arges. Balta a fost formata prin indiguirea artificiala, iar sursa de apa o constituie mai multe izvoare subterane foarte puternice. Pescarii care doresc o partida de pescuit lunga si confortabila pot sa inopteze pe balta existand posibilitati de cazare.

Lacul Stolnici are o adancime medie de 3 – 5 m cu exceptii in zona digului si in zona unde lacul face burta,acolo adancimea poate sa ajunga la 11m. Vegetatia acvatica este foarte putin iar balta nu are agataturi. Lacul Stolnici a fost intens populat in ultimii ani cu crap si cteno. Pentru pescarii dornici sa vina pe aceasta balta mai des exista posibilitatea de achizitionare a unui abonament.
Se pot folosi 4 lansete si o varga la pluta. Crapul cu greutatea peste 3,5kg va fi eliberat. Locurile de pescuit sunt delimitate. Se poate retine 4 kg de peste. Specii de pesti intalnite: babusca, biban, caras, crap, cteno. Taxa pentru balta este de 50 lei. Telefon contact: 0762.218.597.
Cale de acces. Balta Solnici se afla la 40km de Pitesti pe drumul intre Pitesti si Slatina. In localitatea Lunca Corbului parasiti DN65 sifaceti stanga spre localitatea Parudeti. Mergeti tot inainte prin Catane, Ciesti, Falfani, etc, aproximativ 15-20km pana ajungeti in localitatea Stolnici. De acolo este usor sa gasiti drumul de acces catre lacul.

Sursa: www.baltidepescuit.ro

Rama - tipuri

Traieste in spatii umede (sub frunze, paie, pietre etc.), se poate aduna aproape tot timpul anului. Iarna, cand este frig e mai greu de gasit de aceea recomandam pescarilor sa-si amenajeze o mica “crescatorie” de momeli.

Pentru cei care au curte este un pic mai usor, pot folosi 1 m2 de teren cu adancimea de 50-70 cm. Se sapa o mica groapa pe fundul careia se pune o folie de plastic peste care pamant uscat (se umezeste in timp). Este important sa fie tot timpul acoperite cu folie de plastic, cartoane etc.

Cei care vor sa le tina in apartament vor construi un ghiveci de preferat din lemn si vor folosi procedeul mentionat anterior.

Dintre momeli,rama rosie este o momeala comoda pentru pescarii sportivi deoarece este apreciata de majoritatea speciilor de pesti (crap, caras, somn, babusca, platica ).

De regula se foloseste pe carlige cu tija lunga, cu sau fara contre. In cazul pescuitului in apa tulbure este de preferat ca rama din carlig sa aiba ambele capete libere (se introduce rama in carlig de la 1/3 dinspre cap - zona mai groasa - si pana la 1/3 inspre coada).

Ca momeala sa poate folosi si in combinatii cu alte tipuri de momeli cum ar fi viermusul, pufuletii, porumbul moale.

Rama neagra de mal

Sint momeli preferate de somn si de crap. Sint folositoare in zonele cu mult maruntis deoarece este mai tare iar acesta o toaca mai greu. Se foloseste cu precadere la pescuitul in Dunare si in Delta Dunarii.

Se gaseste in zone mlastinoase cu radacini de iarba si stuf in mod special dupa retragerea apei. Pentru scoaterea acestora se folosesc cazmale foarte solide cu intaritura pe coada.

Se pastreaza in cuve mari cu pamant uscat (se subtiaza in timp) la intuneric si rece.

De regula aceste momeli se pun pe carlige mai mari de 1/0 cu tija lunga cu contre. Pentru pescuitul somnului se folosesc mai multe rame pe acelasi carlig ce formeaza un buchet. Prima rama se prinde de la mijloc, se trece prin ea carligul si o parte din fir, un capat ramane liber. A doua rama se prinde tot de la mijlos, se trece prin ea carligul, de data asta se lasa doua capete libere. A treia rama se prinde tot de la mijloc, cu un capat liber, varful carligului ramane in rama.

Rama verde de mal

Se gaseste cu precadere primavara si toamna in zonele cu mal si vegetatie abundenta (in mod special in Delta Dunarii). Se foloseste aceeasi metoda de scoatere ca la rama neagra de mal.

Este un deliciu pentru somn si acceptata de salau si stiuca.

Rama rosie serpeasca

Isi poarta numele datorita dimensiunilor sale (este mai lunga decat rama rosie). Are coloritul putin diferit, tinde spre maro. Este foarte vioaie, are acelasi habitat cu rama neagra de mal.

Este apreciata in mod special de speciile mici de Cyprinidae dar nu o refuza nici rapitorii.

Fauna Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Fauna Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este formata din 4.029 de specii.

Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, precum si proximitatea catorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneana, pontica, eur-asiatica), fauna RBDD este reprezentata de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate si 552 vertebrate).
Nevertebratele formeaza, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din acestea sunt 73 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Pana in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, incluzand un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peste Knipowitschia cameliae si 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus si Homoporus deltaicus.  

Fauna piscicola din RBDD are o varietate remarcabila, cuprinzand 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apa dulce, dar sunt reprezentate si specii marine precum si specii eurihaline care traiesc in Marea Neagra si patrund in Delta si in Dunare in timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost si sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepând cu 2006) si scrumbia de Dunare (Alosa pontica). 

Fauna amfibienilor si a reptilelor este bine reprezentata in RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaste: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina bombina), brotacelul (Hyla arborea), broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca de pamant siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone si 2 specii de soparle de apa, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzand ţestudine, soparle (Sauria) si serpi (Serpentes).

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ramane, insa cea mai renumita pentru fauna ornitologica, fiind inregistrate in total 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importanta universala  pentru cuibaritul multor populatii de pasari cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).

Zona Deltei Dunarii este un loc de popas major, atat de primavara cat si de toamna, pentru cateva milioane de pasari, in special rate, barza alba (Ciconia ciconia) si numeroase specii de pasari de prada. In sezonul de iarna, RBDD gazduieste grupuri mari de lebede si gaste, incluzand aproape intreaga populatie de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis). 

Cele 331 specii de pasari includ:
• cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus);
• 60 % din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 % din populatia mondiala de gasca cu gat rosu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii). 

Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris).

Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare numar de pasari (313 din totalul de 331 specii), urmand apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate si de asemenea un numar de 24 de specii de pesti din care 22 specii sunt protejate.

Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii: califarul alb, califarul roşu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun, pelicanul cret, piciorongul, starcul lopatar, egreta mare, egreta mica, vulturul hoitar si broasca testoasa de uscat.

Sursa: www.ddbra.ro

Pescuitul Marin - Monturi de Suprafata

Pescuitul “in val” ofera clipe de un farmec aparte celor ce il practica atat de pe plaja cat si de pe digurile litoralului. Ce se poate prinde in acest fel? Primavara – cambula si liba de mare, vara si toamna – chefal, singhil si laban.

In continuare o sa vedem o tehnica aparte si monturile adecvate pentru a prinde chefal.

Uneori cardurile de chefali se deplaseaza la 30-50 m departare de diguri, in straturile superioare ale apei. In asemenea momente monturile de fund nu mai dau rezultate. Chefalii se mentin la suprafata fie din cauza curentilor reci de pe fund, fie pentru ca sunt in perioada de imperechere cand nu mananca deloc. Eficiente sunt metodele “la sticluta” sau “la doua plute”.

Montura “la sticluta”

In locul plumbului cu ghiare la capatul liniei, se leaga o “sticluta” folosita de obicei in farmacii. Plutele mici sunt ridicate de langa paleta carligului la nodul de linie si fixate cu o bobita de silicon.

Montura “la doua plute”

In capatul liniei se leaga o pluta ovala de poliester folosita pentru plasele de pescuit, in care am introdus fortat un plumb cilindric de care legam linia. Plutele mici colorate in verde sau portocaliu se fixeaza langa nodul de linie cu ajutorul unei bobite de silicon. Dupa cale doua carlige se fixeaza o pluta mai mica decat prima, din acelas material, pe linie, cu o pana de lemn la interior.

Chiostecele sunt lungi de 25 cm iar carligele (Mustad Kendal Round) nr 4-6 vor fi rotunde, cu tija lunga si cadmiate. Pe ele vom pune rame de mare. Nailonul va fi de 0,30 mm si obligatoriu alb. Strangeti nodurile dupa ce ati umezit bine nailonul. Nu folositi fir textil la mare.

Cei ce au gustat atat din placerea partidelor de pescuit cat si carnea acestui peste nu o vor uita prea curand.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 51 din 2001, Sorin Creteanu.

Delta Dunării – Curiozități – episodul III

Unul dintre pasionații oameni de știință care a cercetat bogățiile apelor deltei  a fost Grigore Antipa. A lăsat posterității peste 100 de lucrări. Răsfoind cartea "Pescăria și Pescuitul" rămanem uimiți de proporțiile ei, de modul științific de a aborda problema. Zeci de fotografii, sute de desene și de planșe însoțesc textul, scris cu cuvinte simple pe înțelesul tuturor. Grigore Antipa a privit problema pescăriei din toate punctele de vedere : sistematic, biologic, repartiție geografică, pescuit, folcloric. L-a preocupat mult delta Dunării, mecanismul biologic care determină producția piscicolă. Lui îi datorăm idea de a îndulci apele Razelmului cu apa din Dunăre. Dacă vizitați muzeul "Grigore Antipa" din București și este bine s-o faceți înainte de a călători în Deltă, aruncați-vă privirea asupra dioramelor cu pești, vitrine luminate alcătuite după o concepție originală a lui Antipa. Peste 200.000 de piese ne-a lăsat Antipa atunci cand l-a surprins moartea chiar în clădirea muzeului, pe data de 09.03.1944.

Autor: Şerban Constantin Băleanu

Pescuit Stationar - Sfaturi in Pescuitul la Pluta

In apele cu multa vegetatie, locurile cercetate frecvent sunt pe langa fultanele de stuf sau cararile din bradis.

Daca suntem deranjati de curenti sau vant, vom efectua aruncari repetate – sursa de zgomot suficienta pentru alungarea pestilor din apropriere, fie pasnici sau rapitori. Pentru pestii pasnici o solutie ar fi metoda “cu trena” precum in Figura 1, in cazul fundului tare, nisipos.

Pentru rapitori metoda cu plumbul in fata, direct pe firul principal precum in Figura 2, montura Pater – Noster sau cea cu plumbul inapoia plutei precum in Figura 3. Sunt recomadate aceste metode care au insa o sensibilitate scazuta, lucru nepermis la pescuitul crapului sau salaului.

Linia propusa trebuie sa combine partile pozitive ale acestor monturi pentru a crea o montura cu randament superior. Linia va avea aceeasi grosime pe toata lungimea ei. Diametrul firului se alege in functie de talia si specia pestilor. Plumbul va fi legat cu fir mai subtire, pentru ca, in lupta cu un peste mare, acesta sa cedeze primul in eventualitatea agatarii. Lungimea forfacului se alege in functie de adancimea apei. Fixarea strunei pe firul principal se realizeaza cu ajutorul unui varnish culisant sau al unui vartej. Acestea vor culisa intre pluta si un stoper fixat la lungimea dorita precum in Figura 4. Lestarea va fi dubla. Plumbul de fund va fi prevazut cu un mic inel de prindere precum in Figura 5. A doua lestare va fi pe firul principal, deasupra carligului si consta intr-o alica, in scopul mentinerii verticalitatii acestuia. Pluta va fi cat mai sensibila iar carligul in functie de marimea si specia pestilor vizati. Linia in ansamblul ei difera dupa pestii cautati: pasnici sau rapitori. Aceasat linie este recomandata a fi utilizata in ape statatoare sau cu un curent foarte slab, iar adancimea apei sa fie medie sau mica. Nu se preteaza la aruncari lungi, existand pericolul incurcarii firelor, in schimb ea este sensibila si permite prospectarea apei, modificarea adancimii facandu-se prin deplasarea strunei pe firul principal prin schimbarea pozitiei stoperului. Acest montaj da rezultate bune cand muscaturile pestelui nu sunt prompte.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000, Doru Filipas

Montura culisanta cu plumb si naditor culisant pentru crap

Datorita greutatii naditorului, carligul cu momeala va cadea inaintea plumbului (nefiind nevoie de plumb suplimentar). Carligul cu momeala este langa naditor sorind sansele prinderii pestelui. Este foarte eficienta in ape cu fund tare.

Sursa: Revista Pescar Modern nr 41 din 2001, Constantin Merisescu.

Balta Bun Noroc Salciile – judetul Prahova

Balta Bun Noroc Salciile are aproximativ 15 h si este foarte bine intretinuta, pe mal de jur imprejur se gasesc locur special amenajate pentru gratar, dar si umbrare pentru  perioada de vara. Adancimea baltii Bun Noroc este in medie de 2 m iar pe mijloc exista un canal de drenare.

Taxa pentru pescuit este de 30 Ron / 12 h. Nu exista limita pentru cantitatea de peste retinuta. In privinta pescuitului se poate pescui cu cate scule ai. Specii de pesti intalnite sunt crapul, carasul, platica si somnul. 

Cale de acces. Accesul se face din DN1 B Albesti- Urziceni in dreptul localitatii Salciile, dupa care se urmeaza drumul  strabate localitatea Salciile iar din centru se tine drumul catre Fulga. La iesire din sat pe partea dreapta se afla balta Bun Noroc. Balta se afla la 75 km de Bucuresti.

Telefon contact: 0763364335.

Sursa: www.baltidepescuit.ro

Finalizarea actiunii de repopulare cu icre embrionate de salau

Luni 20 aprilie 2015, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) a incheiat cea de-a doua campanie de refacere a stocurilor de salau prin tehnologia de reproducere natural dirijata. Desfasurata pentru al doilea an consecutiv actiunea a inceput pe data de 16 aprilie 2015 cand a avut loc lansarea oficiala a unor cuiburi de icre embrionate la sediul Bazei de Cercetare Enisala a Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD), eveniment la care a participat domnul Lucian Eduard Simion, Guvernatorul ARBDD, domnul Marian Tudor, Director general Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare Delta Dunarii, primarii localitatilor invecinate, parteneri si alti factori interesati din domeniu. Procesul de reproducere natural dirijată se realizeaza in luna aprilie iar lansarea celor circa 900-1000 cuiburi embrionate din anul acesta a fost finantata de ARBDD din venituri proprii. De asemenea, ARBDD are in vedere construirea unui Ambulatoriu pentru animale ranite sau cu diferite probleme in localitatea Isaccea (in cadrul Statiei de monitorizare a speciilor de pesti migratori). 

Sursa: www.ddbra.ro