Balta Flamina

Balta Flamina are o suprafata de aprox. 3 ha formata din 3 lacuri unite. Balta Flamina se bucura de o mare diversitate si densitate de peste (16 specii de pesti).
Balta Flamina beneficiaza si de cazare cu 30 locuri in cabanute foarte cochete (dotate cu frigidere, televizoare, DVD, toalete si dusuri moderne, bucatarie si gratare) cat si un minimarket. Taxa pentru cabane este de 50 ron/zi pentru cabanele mici si 80 ron/zi pentru cabanele mari.
Nu este permis scaldatul in lac. Din motive de securitate, preferam participantii fara copii sub 7 ani, sau animale de companie. Colectia a 4 bonuri va ofera o partida gratis, asa ca pastrati bonurile.
Taxa este de: 60 Ron / 12 h pe zi, 60 Ron / 12 h pe noapte, 120 Ron / 24 h. Se pot retine 5 kg de peste (dimensiunile intre 0.5 -> 3 kg / buc). Orice peste mai mic de 0.5kg sau mai mare de 3kg se va elibera. Carasul mic, cleanul, bibanul, rosioara etc. se retin in juvelnic separat. Nr de lansete = 3, undite = 3. Exclus bomba sau juvelnicele metalice. Juvelnice si mincioc din ata se pot inchiria contra cost =10 ron /zi/buc; Utilizarea a mai mult de 3 undite de persoana pe lac atrage plata unei noi taxe. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, Fitofag, novac, somn. Telefon contact: 0740110448, www.baltaflamina.ro
Cale acces. Balta Flamina se afla in judetul Arges. La Balta Flamina se ajunge pe traseul Piteşti – Curtea de Argeş. Distanta din Pitesti este de 15 km nord, si se ajunge pornind pe ruta Bascov – Dobrogostea – Varzaru – Borlesti. Dupa Borlesti junge in Merisani, se traverseaza podul, calea ferata si se face dreapta spre Bradet. La 2km este o intersectie unde se face din nou dreapta si se ajunge direct la balta. Balta Flamina este foarte aproape de raul Valsan. Sursa: www.baltidepescuit.ro

Mulinetele de baitcasting

Mulinetele de baitcasting sunt mulinete de apa dulce cu tambur rotativ, care la origine au fost concepute pentru pescuitul Bass-ului American. Aceste mulinete s-au raspandit si in Europa fiind in general folosite pentru pescuitul somnului sau pentru specii de sturioni ce depasesc adesea lungimi de 1,5 - 2m, deoarece sunt foarte robuste, iar angrenajul cu dinti in fata dezvolta o mare putere de tractiune.

Mulinetele de baitcasting prin constructie, au tamburul perpendicular pe axa lansetei, in comparatie cu cele de spinning care au tamburul paralel. Aceasta ducand automat la necesitatea rotirii tamburului atat pentru lansare cat si pentru recuprare. La aceste mulinete tamburul necesita ungerea din abundenta, iar lipsa ungerii duce la scaderea dramatica a distantei de lansare. Tehica de lansare este mai dificila si se dobandeste in timp.
Mulinetele de baitcasting se monteza pe lanseta deasupra, necesitand lansete special concepute pentru acest scop. Exista doua forme constructive: cu design suplu si rotunde. Mulinetele de baitcasting au intotdeauna doua tipuri de frane, frana de lansare si frana de dril.
Unele mulinete de baitcasting pot avea un sistem de ghidare al firului. Ghidul este conectat la un sistem de roti dintate sincronzat cu tamburul. In acest fel la fiecare rotatie a tamburului ghidul se va deplasa la stanga sau la dreapta ajutand la mulinarea uniforma a firului pe tambur. Din pacate, ghidul poate influenta negativ distanta de lansare. Sursa: pentru.pescari.net

Localitatea Partizani - judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Maliuc situata la 8 mile de aceasta pe bratul Sulina al Dunarii, in judetul Tulcea. Distanta fata de municipiul Tulcea este de 20 km. Trecutul asezarii este legat de lucrarile de rectificare ale bratului Sulina. Astfel, in jurul unui platou inaltat datorita depunerilor de pamant de pe urma activitatii de dragare s-au construit cateva case. Apoi satul s-a dezvoltat in lungime, asa cum il vedem astazi. Activitatile principale ale locuitorilor sunt piscicultura, dar si activitati zootehnice si agricole ce se desfasoara preponderent in gospodarii particulare. Agroturismul este o alta activitate a locuitorilor satului Partizani. Acces in localitate: Accesul se poate realiza atat pe cale fluviala, cat si terestru pe drumul national Tulcea-Murighiol pana in localitatea Nufarul (13Km), de unde se va traversa Bratul Sfantul Gheorge cu bac-ul, urmand apoi un traseu de 7 Km pe drum neamenajat pana in Partizani. Sursa: www.info-delta.ro

Mulinetele de spincasting

Mulineta de spincasting a fost inventata in anul 1947 de catre Americanul R.D. Hull, iar in 1949 firma Zebco producea prima mulneta de acest gen numita "Zebco - Standard". Chiar daca au trecut mai bine de 50 de ani de la inventarea lor, in Europa nu au cautare, pescarii Europeni indreptandu-se mai mult catre mulinetele de spinning.

Aceste mulinete sunt realmente usor de folosit, fiind chiar recomandate incepatorilor sau celor care pescuiesc ocazional si nu urmaresc o anumita specie, putand fi folosite si la pescuitul rapitorilor si la pestii pasnici. In plus, binecunoscuta firma Daiwa ne imbie sa le montam chiar si pe lansete de musca. Exista in prezent si alte tipuri de pescuit la care se pot folosi mulinetele de spincasting, spre exemplu in pescuitul cu arcul, firma Zebco fabricand modelul 808 Bowfisher special pentru aceasta. Mulinetele de spincasting sunt in general ieftine si sunt construite din plastic sau metal, cu lagare folosind bucse sau mai rar rulmenti. Angrenajul are un raport de muliplicare de obicei mic si foarte mic, incadrandu-se in jurul valorilor de 2.6:1 si 3.3:1. Tamburul unei mulinete de spincasting nu are o capacitate de incarcare mare, ne fiind recomandate pentru pescuitul speciilor care necesita mult fir pe mulineta. In functie de model, pentru lansare au un buton sau o parghe, care prin apasare ori tragere, permite eliberarea firului. Exista doua forme constructive: Pentru montare sub lanseta. Pentru montare deasupra lansetei. Sursa: www.pentru.pescari.net

Fluviul Obi

Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km latime si 10-12 m adancime, este situat in vestul Siberiei, Federația Rusa. Fluviul izvoraste din Muntii Altai, prin izvoarele Biia si Katun, si curge pe directia aproximativa S-N, prin intinsa campie a Siberiei de Vest, varsandu-se ca si Enisei in Marea Kara - Oceanul Inghetat, printr-un imens estuar. Fluviul are lungimea de 5.410 km.
Fluviul ia nastere prin unirea raurilor Biia si Katun, care vin din muntii Altai (Siberia de sud), se unesc langa orasul Biisk (în limba rusa Бийск), care are o populatie de 229.412 de locuitori. Fluviul traverseaza orasul Barnaul si lacul de acumulare Kamen, urmat de lacul de acumulare de la Novosibirsk. Obi isi continua cursul in directia nord-vest prin depresiunea Siberiei de vest, trecand prin orasele Nijnevartovsk, Surgut si Hantî-Mansiisk. De aici urmeaza cursul in aceeasi directie de nord-vest, la cca. 300 km de ultimul oras amintit se desparte pe o distanta de cca. 450 km cu un curs spre nord, in doua ramuri numite Obi cel Mare si cel Mic, un brat curge la nord, cealalalt brat la est de Muntii Ural, aceste rauri reunindu-se langa orasul Salehard (38.343 locuitori) situat in Siberia de nord, in apropiere de cercul polar. Detinutii politici au fost deportati in aceasta regiune in timpul lui Stalin. Dupa traversarea acestui oras, fluviul curge la nord si paralel cu cercul polar, varsandu-se in Marea Kara printr-un estuar lat de 80 km si lung de 800 km. Varsare in mare a unei cantitati enorme de apa determina formarea unui curent puternic marin spre nord.
Obi in Siberia de nord, Ienisei in Siberia centrala si Lena in Siberia de est reprezinta principalele cai navale din partea rasariteana a Rusiei. Sursa: ro.wikipedia.org

Oceanul Indian

Oceanul Indian este al treilea ocean ca marime din lume. Acopera aproximativ 20% din suprafata oceanica a Pamantului, are o suprafata de 73.556.000 km² iar volumul oceanului este estimat la 292.131.000 km³.
Este marginit in nord de subcontinentul Indian, in vest de Peninsula Arabica si Africa, in est de Malaezia, Insulele Sunda si de Australia si in sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se varsa in Oceanul Indian este fluviul african Zambezi.
Pe fundul Oceanului Indian se afla dorsala subacvatica central-indiana cu o directie nord-sud, praguri si gropi de diverse adancimi. Intre aceste gropi se numara Groapa Sunda cu o adancime maxima de 7455 m si Groapa Diamantelor cu o adancime maxima de 8047 m, aceasta fiind adancimea maxima a Oceanului Indian.
Marile si golfurile ce apartin de acest ocean sunt: Marea Andaman, Marea Arabiei, Golful Bengal, Marele Golf Australian, Golful Aden, Golful Oman, Stramtoarea Mozambicului, Golful Persic, Marea Rosie si Stramtoarea Malakka.
Oceanul este bantuit de cutremure ca de exemplu mai recent la data de 26 decembrie 2004 a avut loc un cutremur cu intensitatea de 9,2 pe scara Richter, avand epicentrul in apropiere de insula Sumatra cu coordonatele 3°33' Lat.N/95°8' Long.E.
Acest cutremur submarin a declansat valuri uriase cu o viteza de 500 km/h numite Tsunami, producand in Indonezia, Tailanda, India si Sri Lanka un numar de peste 300.000 de victime omenesti. Sursa: ro.wikipedia.org

Localitatea Somova - judetul Tulcea

Localitate situata in judetul Tulcea, la o distanta de 12 km de resedinta de judet. Satele componente ale comunei sunt : Somova, Mineri si Parches.
Dupa unele pareri, denumirea comunei Somova provine de la pestele din specia somn, destul de frecvent intilnit pe vremuri in lacurile din apropiere.
In ce priveste trecutul, arheologii afirma ca aici a existat un important centru dac.
Activitatea economica de baza a comunei este agricultura, dar si piscicultura, comertul, turismul si prestarile de servicii sunt domenii in care isi desfasoara activitatea o buna parte din locuitorii comunei.
Acces in localitate: Acces rutier, localitatea fiind strabatuta de DN22.
Puncte de interes turistic: Complexul de lacuri Somova- Parches. Manastiri: Saon, Cocos. Sursa: www.info-delta.ro

Solunarul

Orice pescar trebuie sa stie ce este un solunar pentru o partida mai reusita de pescuit. „Solunar” vine din limba latina, fiind compus din cuvintele „sol” (soare) si „lunar” (luna). Pestii au tendinta de a se hrani intens la intervale de timp, determinate de influenta soarelui si a lunii asupra pamantului, respectiv fazele lunii.
Din aceasta cauza, in 1926, John Alden Knight, pune bazele teoriei solunarelor, iar mai tarziu, construieste un tabel care pune in evidenta zilele optime in care pestii se hranesc intens.
Folosind acest tabel, reusitele pescaresti pot fi net superioare, bineinteles corelate cu o temperatura potivita a apei si o presiune atmosferica stabila.
Nu uitati solunarul este doar unul dintre factorii care influenteaza o partida pescuit, restul ar fi nivelul apei, vantul, ploaia, norii, directia vantului, presiunea atmosferica. Dintre toti factorii solunarul reprezinta 10%.

Vegetatia Deltei Dunarii

In Delta Dunării predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupă 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zăvoaie: zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupă 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Sursa: www.deltadunarii.ro

Broscuta - Momeala

Broasca este o alta momeala eficienta care se gaseste pe toate baltile si canalale (apa sa fie) . Exemplarele alese nu trebuie sa depaseasca 10 cm si in nici un caz nu vor fi anesteziate lovindu-le in prealabil.
Se prind in montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii posterioare, fie - preferabil - imediat pe sub (atentie, nu prin!) coloana vertebrala in zona de insertie a picioarelor la trunchi. Vom avea grija sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom risca sa-i producem paralizii.
Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se ascunda in mil, nepretindu-se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu broasca in apa mica, limpede, veti observa ca intr-adevar aceasta se ascunde pe fundul apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde. Ca un batracian ce se respecta, broasca nu poate “respira” numai prin intermediul pielii, ci este necesara inhalarea periodica de aer atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul tegumentului. Lipsa de oxigen o va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre suprafata apei. Dar tocmai aceste smuciri atrag pestii, mai ales exemplarele recalcitrante si suspicioase. Dupa un timp broasca moare asfixiata, pur si simplu se ineaca, necesitind inlocuirea frecventa. Unii pescari ii jupoaie inainte de lansare portiuni din piele pentru a favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se justifica. O putem folosi ca momeala in plina zi, rezultatele spre seara sint ceva mai modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul baltii in amurg devine de-a dreptul obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor. Este ideala pentru pescuitul la somn, clean si alte specii de pesti rapitori.

Localitatea Murighiol - judetul Tulcea

Localitate situata la 4 km de Uzlina si 38 km de Tulcea, in judetul Tulcea, intre tarmul de Est al Lacului Razim si malul drept al bratului Sfantu Gheorghe.
Satele componente ale comunei sunt : Murighiol, Colina, Dunavatu de Jos, Dunavatu de Sus, Plopul, Sarinasuf si Uzlina.
Denumirea localitatii provine din limba turca (mourighiol insemnand in limba turca lac violet) datorita reflexelor liliachi ale apei din ghiolul din apropiere.
Localitatea a fost mentionata in unele documente ale vremii ca o localitate a provinciei Scythia, sub denumirea de Salmorus.
Activitatea economica de baza a comunei este agricultura, ce se desfasoara cu predilectie in cadrul gospodariilor individuale. Piscicultura, comertul, turismul si prestarile de servicii sunt alte domenii in care isi desfasoara activitatea o buna parte din locuitorii comunei.
Acces in localitate:
Acces terestru, 38 km de Tulcea prin drumul judetean DJ222C si acces pe apa, 40 km de Tulcea .
Puncte de interes turistic: lacul Murighiol, ruinele oraselului antic roman Halmyris (secolele I-VI d.C.), fost port la bratul Sf. Gheorghe al Deltei Dunarii (zid de aparare masiv, cu turnuri si porti, bai romane etc.), ruinele unei basilici paleocrestine cu cripta pentru moaste de martiri, manastirea Halmyris, lacurile rezervatii naturale, Lacurile Saratura I, II, III, adapostesc namoluri negre sapropelice cu calitati terapeutice. Apa Lacului Saratura I este de asemenea terapeutica datorita mineralizarii cu o medie de 6,7 g/l. Lacul Saratura III, cunoscut si sub numele Lacul Sarat a fost declarat rezervatie naturala in interes biologic. Sursa: www.info-delta.ro

Lacul Valea Popii Sisterea

Lacul Valea Popii Sisterea are o suprafata de 16 ha, o adancime maxima de 6 metri iar adancimea medie de 4 metri. Lacul este situat la marginea unei paduri. Drumul de acces este asfaltat. Se poate pescui cu 2 lansete si se pot retine 3 kg de peste. Taxa este de 30 lei/12 h. Telefon Contact: 0728094173. Specii de pesti intalnite: caras, crap, novac, fitofag, biban, cteno, platica, stiuca.
Cale de acces. Din Oradea spre localitatea Cetariu - Tautelec - Sisterea, este drum alfaltat pana la localitatea Sisterea si apoi 2 km drum de piatra si pamant pana la lac. De la iesirea din Cetariu drumul este marcat cu indicatoare care indruma spre lac.

Lanseta - tipuri si descriere

Lansetele se caracterizeaza prin actiune si putere. Actiunea poate fi: De virf (A) - actiune rapida; Mijocie (B) - actiune semirapida; Parabolica (C); Lenta(D). Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5-5. Puterea este, de regula, determinata cu relatia: P = gmax x 10, unde gmax - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 10-30 - lanseta actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10-30 grame). Daca alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens decit in mecanica. Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 300 g (deci 10-30 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim este de maxim 3 kgf la nod, in conditii de soc. Un fir mai gros poate pune in pericol varga. Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 kgf rezistenta pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua maini).

Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste cazuri, depinzind de experienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.

Banc Pescaresc - politistul

Un politist trecut in rezerva, care se cam plictisea, a hotarit sa se ocupe cu pescuitul. Si-a cumparat manuale, undite, si-a facut rost de momeala si s-a dus la balta. Dupa 4 ore de asteptare, el reuseste sa prinda un peste mic. Furios, politistul il scoate din cirlig, il apuca de coada si incepe sa-i traga palme:
- Spune unde sint ceilalti! Spune unde sint ceilalti?

Caricatura Pescuit

Sursa: www.vidu.ro

Clean Record

Lea Navigation, un afluent al raului Tamisa a fost locul unde un pescar britanic a prins recent un clean care a devenit recordul anului pentru aceasta specie in apele britanice.
Frumosul exemplar, pescuit la viermusi a cantarit 3.6 kg.
Din nou raurile din Marea Britanie se dovedesc a fi cele mai bine populate rauri din toata Europa. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Lacul Neusiedler

Lacul Neusiedler, in maghiara Fertő tó - lac mlastinos, este un lac natural natural de campie situat la granita dintre Austria si Ungaria. El este este printre putinele lacuri de stepa din Europa. Lacul s-a format in urma cu 20 de milioane de ani prin scufundarea Campiei Panonice si care a fost acoperita de mare. El este un lac cu adancimea maxima de 1,8 m fiind declarat datorita faunei si florei specifice patrimoniu mondial UNESCO.

Lacul Turulung - Satu-Mare

Lacul de pescuit Turulung s-a format acum mai bine de 30 de ani prin infiintarea unei balastiere pe raza comunei Turulung, judetul Satu Mare. In urma sistarii activitatilor de exploatare, in 1990, suprafata de 3 ha a devenit lac de pescuit care pina in anul 2005 a fost administrat de Consiliul Local Turulung.
Incepind cu anul 2006 Lacul de pescuit Turulung este o afacere de familie pe care am dezvoltat-o cu pasiune si devotament pentru pescuitul sportiv cu sistem de retinere si catch and realese, pentru toti iubitorii sportului cu undita.
Specii pasnice: Crap, Amur, Caras ,Crap koi, Caras auriu, Lin, Platica, Babusca, Rosioara, Oblete. Specii rapitoare: Stiuca, Somn, Salau, Biban.
Lacul de pescuit Turulung este la dispozitia D-voastra pentru o partida de pescuit si relaxare, cu un peisaj ce va va incanta din prima clipa. Special amenajat cu loc de agrement unde aveti posibilitatea de a gati diferite mancaruri, lacul este un adevarat paradis al pescarilor. Pescuitul se practica de pe mal cu 2 lansete a cate 2 cirlige, plus o varga sau match. Fiecare pescar va alege si va achita varianta de taxa de pescuit, inainte de a ocupa standul. Pescarii de BOILES Catch and Realese pot pescuii cu 3 lansete a cate 3 carlige. Pescarii vor avea asupra lor dezinfectant, minciog si juvelnic textil de minim 1.5 m. Naditul se practica de pe mal. Marimile de retinere: stabilite de catre administrator si afisate la intrare.
Capturile la speciile: Crap, Amur, Stiuca , Salau, Somn-sub 1 kg si peste 3 kg se elibereaza dupa capturare si cantarire. Capturile la speciile: Crap koi, Caras auriu, Lin se elibereaza dupa capturare indiferent de masura. Taxa de Pescuit zi sau noapte 12 ore, 50 RON, inclus 3 kg de peste indiferent de specie, 2 lansete + o varga sau match. etc. Telefon Contact: 0724 660 472. Sursa: www.laculdepescuit-turulung.ro

Fluviul Volga

Volga este un fluviu aflat in totalitate pe suprafata Rusiei, situat in Nord-Vestul Moscovei. Este cel mai lung fluviu din Europa, izvoraste din Podisul Valdai, cu un curs de 3.690 km, fiind inima celui mai mare complex hidrografic al continentului. Volga este al 19-lea fluviu din lume ca lungime, varsandu-se in Marea Caspica, 88 km mai jos de orasul Astrahan. La varsare formeaza o uriasa delta. Cursul sau strabate cea mai bine populata si mai dezvoltata regiune a Rusiei. Pe cursul sau s-au construit noua mari hidrocentrale.
Volga este cel mai mare rau din Europa din punct de vedere al lungimii, al revarsarii si al bazinului de colectare. Volga incepe sa curga din partea de Vest a Rusiei si este considerat raul national al Rusiei. De fapt, Volga traversează 11 din cele 20 cele mai mari orase ale Rusiei. De-a lungul Volgai se gasesc unele dintre cele mai mari bazine din lume.
In Rusia Volga este cunoscuta sub numele de „Bолга” cuvant ce este inrudit cu un cuvant slavic si anume „umezeaza”, „umiditate”.
Raul Volga apartine bazinului Marii Caspice. Izvoraste din Dealurile Valdai, 225 metri deasupra nivelului marii la N-V de Moscova si aproximativ 320 de kilometri S-E de Saint Petersburg. Volga trece la est de Lacul Sterj, Tver, Dubna, Rîbinsk, Iaroslavl, Nijni Novgorod și Kazan. De acolo se indreapta spre Sud si trece pe langa Ulianovsk, Toliatti, Samara, Saratov si Volgograd, apoi se varsa in Marea Caspica langa Astrahan care se afla la 28 de metri sub nivelul marii.
Cea mai strategica intorsura a Volgai este atunci cand se indreapta catre Don (cel mai mare rau al Rusiei). Volgograd, fostul Stalingrad este localizat aici.
Raul Volga are foarte multi afluenti, cei mai importanti fiind Kama, Oka, Vetluga si Sura. Volga impreuna cu afluentii sai formeaza sistemul raului Volga, care dreneaza aproape 1.350.000 km2 in cea mai populata zonă a Rusiei. Delta Volgai are o lungime de aproape 160 km si cuprinde peste 500 de canale si numeroase rauri mai mici. Este cel mai mare estuar din Europa si este singurul loc din Rusia unde se pot intalni specii de pelicani, flamingo si lotisi. In timpul iernii o mare parte din lungimea Volgai ingheata timp de aproximativ 3 luni.
Volga dreneaza aproape tot vestul Rusiei. Multele sale rezervoare ajuta la producerea irigatiilor si a hidroelectricitatii. Canalul Moscova-Volga, Canalul Volga-Don si Canalul Volga-Baltic formeaza canale pentru navigare si fac legatura intre Moscova si Marea Baltica, Marea Caspica, Marea Azov si Marea Neagra. Fertilitatea vaii raului produce o mare cantitate de grau si multe minerale. In valea Volgai se gaseste o industrie petroliera substantiala. Alte minerale care se gasesc aici sunt gazele naturale, sarea si carbonatul de potasiu. Sursa: ro.wikipedia.org

Localitatea Dunavatul de Jos - judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Murighiol, situata in judetul Tulcea, la o distanta de 46 km de orasul tulcea si 8 km fara de comuna de resedinta.
Un sat pescaresc, cu locuitori de diferite etnii romani, lipoveni , rusi , ucrainieni, sat ce este situat in punctul terminus al accesului auto dinspre Tulcea.
Acces in localitate: Acces rutier pe drumul judetean DJ22c din Tulcea pana in localitatea Murighiol, apoi pe drumul comunal DC9.
Puncte de interes turistic: Delta Dunarii, Lacul Razim, manastirea Halmyris, ruinele oraselului antic roman Halmyris. Sursa: www.info-delta.ro

Braconaj pe raul Olt

In data de 11 ianuarie 2012, in cadrul activitatilor desfasurate in vederea prevenirii infractţiunilor de braconaj piscicol a fost identificat pe cursul raului Olt, in zona localitatii Carta, un barbat care, cu ajutorul unei barci pneumatice, a introdus in apa 4 plase de pescuit de tip monofilament cu o lungime totala de 190 metri liniari. La aceaste actiuni au participat ofiteri ai Serviciului Ordine Publica, politisti din cadrul Sectiei nr. 4 politie rurala Avrig si reprezentanti ai A.J.V.S.P. Sibiu.
Barbatul, in varsta de 43 de ani, domiciliat in localitatea Carta, a fost condus la sediul Postului de Politie Carta in vederea audierii, fiind cercetat penal aspectul ssvsrsirii infractiunii de detinere si utilizare fara drept de unelte si plasa de tip monofilament, conform art. 64 lit. m din O.U.G. nr 23/2008 cu modificarile aduse de Legea nr. 317/2009.
Bunurile au fost ridicate in vederea confiscarii. Cercetarile sunt continuate de lucratorii Serviciului Ordine Publica. Felicitam aceste actiuni ale politiei, si ne dorim ca in viitor braconajul sa nu mai existe iar in caz contrar sa fie cat mai aspru pedepsit. Sursa: oradesibiu.ro

Captura Biban

Prima partida de pescuit a iernii a fost pentru pescarul britanic Tim Ray o ocazie de a se mandrii cu doua capturi frumoase de biban. Aflat pe raul Ouse din Anglia, Tim, care este si patronul firmei Willards Tackle, a avut inspiratia de a alege un spinnerbait in defavoarea viermilor sau gruburilor si asa a reusit sa scoata din apa doua exemplare de biban ce au cantarit 1,56 kg respectiv, 1,64 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Braconaj in Delta Dunarii

Lucratori ai Sectorului PF Chilia au prins in flagrant pe L.M. de 41 de ani si L.V. de 42 de ani, ambii domiciliati in localitatea Crisan, care pescuiau intr-o zona protejata a Dunarii Vechi cu plase tip setca din ata interzise de lege.
Cele patru plase, in lungime totala de 320 metri, au fost ridicate in vederea confiscarii, iar cantitatea de peste gasita in barca celor doi a fost predata spre valorificare unei societati comerciale de profil.
Oamenii legii au ridicat in vederea confiscarii si barca din fibra de sticla dotata cu motor marca Mercury, din care pescuiau cei doi, valoarea aproximativa a acestor bunuri fiind de 4.000 de lei.
Cateva ore mai tarziu, politistii de frontiera din cadrul aceluiasi sector au actionat si in zona lacului Merheiul Mare, unde i-au depistat pe P.A. şi P.N., care desfasurau activitati de pescuit cu plase tip ava interzise de lege.
Cele 30 de plase, in lungime de aproximativ 1.200 metri, au fost ridicate in vederea confiscarii, iar cantitatea de 136 de kilograme peste din specii diferite a fost predata spre valorificare unei societati comerciale de profil. Cei doi pescari au ramas si fara barca din fibra de sticla cu motor marca Honda, valoarea acestor bunuri confiscate fiind de 10.400 de lei.
In aceeasi zi, in zona de competenta a Sectorului P.F. Isaccea, a fost depistat V.S., de 35 de ani, domiciliat in orasul Macin, care oferea spre comercializare o cantitate de peste fara a avea documente de provenienta. Cantitatea de peste a fost ridicata in vederea confiscarii si predata spre valorificare.
Pe numele a patru dintre cetatenii surprinsi in flagrant pescuind au fost intocmite lucrari penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de lipsa a licentei/autorizatiei de pescuit comercial, desfasurarea de activitati de pescuit in zone de protectie, precum detinerea si folosirea la pescuit a plaselor tip ava de catre persoane neautorizate, iar pentru persoana care vindea peste s-a intocmit dosar penal pentru infractiunea de detinere a pestelui fara documente legale.
Aceste activitati ale politiei sunt de salutat, si sa speram ca in viitor, braconajul va fi din ce in ce mai aspru pedepsit si cat mai inexistent. Sursa: ziuaconstanta.ro

Cetatea Enisala - judetul Tulcea

Cetatea de la Enisala, se numara printre monumentele de arhitectura militara de pe teritoriul Romaniei, ridicata in evul mediu care se remarca prin conceptie planimetrica, sistem de fortificatii, tehnica constructiva, elemente arhitectonice. Fortificatia a fost construita in a doua jumatate a sec. al XIV-lea de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. Pe baza tehnicilor constructive, s-a emis ipoteza ca singurii interesati de ridicarea unei cetati situata in cadrul sistemului de fortificatii din nordul Dobrogei, orientata spre mare pentru supravegherea traficului navelor, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani castigate din comert si erau detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra.

Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului, Caffa in sudul Crimeei. Intre 1397-1416 cetatea de la Enisala a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci la 1419-1420, in cetate s-a instalat o garnizoana militara otomana.
Ulterior, datorita inaintarii stapanirii turcesti dincolo de gurile Dunarii pana la Cetatea Alba si Chilia (1484), si a formarii cordoanelor de nisip ce separa lacul Razim de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata in sec al XVI-lea, pentru ca nu mai corespundea intereselor strategice si economice turcesti.
Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Cetatea are forma unui trapez sau patrulater neregulat, cu latura de vest-sud-vest distrusa aproape in intregime, lunga de peste 100 m; laturile de est si de nord sunt de cca. 50 m, iar cea de sud are aproape 30 m. Zidul de incinta este gros de 1,50 m - 1,85 m, prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru si cinci laturi
Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata, de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de nord-est este prevazut cu turnuri patrate si triunghiulare. Dupa 1991 zidurile naruite de intemperii ale cetatii au fost restaurate, Enisala devenind un important punct turistic.
Numele cetatii nu s-a pastrat, iar denumirea actuala a satului, si implicit a monumentului, vine de la cuvantul turcesc Yeni Sale care inseamna „Sat nou”. In sec. XV cand Dobrogea a intrat sub stapanire otomana, localitatea era populata de romani. Cercetarile arheologice din punctul “La Biserica” au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XV-XVIII atribuit acestei populatii romanesti crestine. Sursa: www.info-delta.ro

Oceanul Pacific

Oceanul Pacific (de la numele latin Mare Pacificum = mare linistita) este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafata Pamantului. Oceanul are o suprafata totala de 179,7 milioane de km² si se intinde pe aproximativ 15.500 km de la Stramtoarea Bering in nord si pana la Marea Ross in Antarctica. Limita vestica a oceanului este Stramtoarea Malacca, iar la est oceanul e marginit de continentul America. Pacificul contine in jur de 25.000 de insule, numite Insulele Pacifice, mai mult decat contin toate celelalte oceane impreuna. Groapa Marianelor, aflata in nord-vestul oceanului, este cel mai adanc punct de pe planeta, avand o adancime de 11.022 m.

Oceanul a fost numit "pacific" deoarece primii marinari europeni au gasit o apa deosebit de linistita dincolo de Capul Horn, punctul cel mai sudic al Tarii de Foc. In pofida numelui, in Pacific exista nenumarate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri si alte fenomene naturale cu energii uriase.
Numele oceanului a fost dat de navigatorul portughez Ferdinand Magellan. Este cel mai mare oceam al pamantului si se imparte in 2 bucati, emisfera sudica si nordica.
Suprafata oceanului Pacific este - socotind si marile secundare - 181,34 milioane km², sau, fara acestea, 166,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafata totala a Pamantului sau mai bine de jumatate din suprafata totala a mărilor si oceanelor. Suprafata Pacificului este astfel mai mare decat suma suprafetelor tuturor continentelor. Volumul de apa este de 714,41 milioane km³ cu tot cu marile secundare, sau 696,19 milioana km³ fara apa din marile secundare. Adancimea medie este de 3.940 m, daca sunt luate in consideratie marile secundare, sau 4.188 m fara acestea. Adancimea maxima este de 11.034 m.
Temperaturile inregistrate in apele oceanului la ecuator sunt intre 25–30 °C. De asemenea, si salinitatea apei variaza: apa din zona ecuatorului este mai putin sarata decat apa dinspre poli, datorita precipitatiilor ecuatoriale abundente din timpul anului. Apa Oceanului Pacific este in medie mult mai calda decat apa Oceanului Atlantic. Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Cateva formatiuni subacvatice importante, de intinderi uriase, sunt: dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism), bazine, ridicaturi ("munti" subacvatici), abisuri, santuri ș.a.
Oceanul acopera aproape o treime din suprafata pamantului, avand o suprafata de 179,7 milioane km², mai mare decat intreaga suprafata a continentelor. El se intinde pe directia nord-sud pe aproximativ 15.500 km de la Marea Bering din Oceanul Arctic pana la marginile inghetate ale Marii Ross din Antarctica la sud (desi regiunea Antarctica din sudul Pacificului este numita cateodata Oceanul Sudic), iar pe directia vest-est se intinde pe aproape 19.800 km, din Indonezia pana la coastele Columbiei si Peru (la nivelul paralelei de 5° N, aceasta distanta reprezentand peste jumatate din lungimea acestei paralele si de peste 5 ori diametrul Lunii). Limita vestica a oceanului este plasata pe Stramtoarea Malacca. Cel mai adanc punct de pe planeta este Groapa Marianelor, la 11.034 metri sub nivelul marii. Adancimea medie este de 4.280 metri.
Pacificul cuprinde peste 25.000 de insule, mai mult decat suma tuturor insulelor din celelalte oceane, majoritatea aflandu-se la sud de ecuator.
In prezent, Oceanul Pacific se micsoreaza, incet dar permanent, ca urmare a miscarii placilor tectonice, cu aproximativ 2-3 cm pe an pe 3 laturi, ceea ce inseamna aproximativ 0,5 km² pe an (in timp ce Oceanul Atlantic se mareste permanent).
De-a lungul coastei vestice neregulate a oceanului exista multe mari, cele mai mari fiind Marea Celebes, Marea Coral, Marea Chinei de est, Marea Filipinelor, Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud, Marea Sulu, Marea Tasmaniei si Marea Galbena. Stramtoarea Malacca uneste, la vest, Pacificul cu Oceanul Indian, iar Stramtoarea Drake si Stramtoarea Magellan fac legatura, la est, cu Oceanul Atlantic. Si Canalul Panama uneste la est Pacificul cu Atlanticul. In sfarsit, la nord, Stramtoarea Bering face legatura cu Oceanul Arctic.
Deoarece meridianul de 180° trece prin Pacific, Pacificul de vest (de langa Asia) se afla de fapt in emisfera estica a Pământului, iar Pacificul de est (de langa America) se afla in emisfera vestica.
Intr-o mare parte a calatoriei lui Magellan - de la Stramtoarea Magellan si pana In Filipine - oceanul a fost chiar linistit. Dar Pacificul nu este mereu pasnic. Multe cicloane tropicale (echivalentul uraganelor din Atlantic) lovesc insulele Pacificului. Locurile din preajma imbinarilor placilor tectonice sunt pline de vulcani si sunt des afectate de cutremure. Tsunamiurile, valuri imense declansate de cutremure subacvatice, au devastat multe insule si au distrus multe orase.
In Pacific temperatura apei variaza de la punctul inghetului, in zonele polare, pana la circa 30 °C la ecuator. Salinitatea variaza in functie de latitudine: apa este mai putin sarata langa ecuator decat cea din zona temperata, din cauza precipitatiilor abundente din zona ecuatoriala / tropicala. Si spre poli salinitatea este mai mica, deoarece evaporarea este foarte scazuta.
In general apa Pacificului se misca in sensul acelor de ceasornic in emisfera nordica a Pamantului si in sens opus in emisfera sudica. Curentul ecuatorial de Nord se misca spre vest de-a lungul paralelei de 15° N, apoi se intoarce spre nord langa Filipine pentru a deveni curentul cald Japonez sau Curentul Kuroshio.
Cotind spre est la 45° N, curentul Kuroshio se bifurca: o parte din apa se misca spre nord formând Curentul Aleutian, in timp ce restul se misca spre sud pentru a se reuni cu Curentul Ecuatorial de Nord. Curentul Aleutian se ramifica in apropierea Americii de Nord si formeaza baza circulatiei de forma triunghiulara din Marea Bering. Ramura sudica a lui devine linistitul si incetul curent Californian.
Curentul Ecuatorial de Sud, curgand spre vest de-a lungul ecuatorului, coteste spre sud la estul Noii Guinee, apoi spre est in dreptul paralelei de 50° S si se uneste cu principalul curent vestic al Pacificului de Sud, ce include curentul circumpolar antarctic ce inconjoara pamantul. In timp ce se apropie de coasta chiliana, Curentul Ecuatorial de Sud se divide; o ramura curge imprejurul Capului Horn, iar cealalta o ia spre nord pentru a forma curentul Perului sau Curentul Humboldt. Sursa: http://ro.wikipedia.org

Judetul Tulcea

Judetul Tulcea, se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, in Dobrogea, fiind traversat de paralela 45, la vest, la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentand 3,5% din suprafata totala a Romaniei.
Judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se disting doua grupe geografice: Horstul Dobrogean, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padurea) si zona umeda formata din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe, teren inca in formare.
Clima este temperat continentala cu veri calde si ierni reci, cu precipitatii reduse cantitativ, cu vanturi dominante din nord si nord-est.
Reteaua hidrogafica este dominata de Fluviul Dunarea, rauri mici ( Telita, Taita, Slava) ce se varsa fie in Dunare, fie in numeroasele lacuri de pe teritoriul judetului.
Arheologic, se constata locuirea acestui teritoriu de peste 110.000 ani, prin vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane.
Administrativ, judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale , din care: Tulcea , resedinta de judet – cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune.
Din punct de vedere al populatiei, conform datelor recensamantului din anul 2002, pe teritoriul judetului Tulcea convietuiesc circa 17 etnii din care 90% persone de etnie romana si 10% de alta etnie, cele mai reprezentative grupuri etnice fiind de rusi si lipoveni – 6,3% din populatia stabila, turci si tatari – 1,4%, rromi – 0,9%, greci – 0,7%. Densitatea locuitorilor /kmp este cea mai mica din tara, 30,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, fapt datorat suprefetei mari de apa (Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe) ce se desfasoara in judet, 3446 kmp dintr-un total de 8499 kmp. Sursa: www.info-delta.ro

Caricatura Pescuit

Sursa: www.vidu.ro

Localitatea Crisan - Judetul Tulcea

Localitate situata in judetul Tulcea pe ambele maluri ale bratului Sulina, in partea centrala a Deltei Dunarii. Satele componente ale comunei sunt : Crisan, Caraorman si Mila 23.
Cu o intindere de peste 7 km, Crisan reprezinta un veritabil nod de plecare spre localitati din toata Delta astfel: spre nord catre Chilia Veche, balta Matita, Mila 23, spre sud catre satul Caraorman si bratul Sfantu Gheorghe spre vest catre Tulcea, iar spre est catre Sulina.
Activitatile principale ale locuitorilor sunt piscicultura, dar si activitati zootehnice ce se desfasoara preponderent in gospodarii particulare si in mici asociatii familiale.
Turismul este bine reprezentat, in aceasta localitate infiintandu-se multe pensiuni.
Acces in localitate: Acces naval, 50 km de Tulcea.
Puncte de interes turistic: Monument comemorativ ridicat in amintirea inaugurarii Canalului Sulina; Punct de plecare catre canalele si lacurile Deltei Dunarii. Sursa: www.info-delta.ro

Trasee turistice in Delta Dunarii

Traseul nr. 1: Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan
Traseul nr. 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea
Traseul nr. 3: Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Împutita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea
Traseul nr. 4: Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei
Traseul nr. 5: Jurilovca - Gura Portitei
Traseul nr. 6: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere
Traseul nr. 7: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada
Traseul nr. 8: Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 – Sireasa – Sontea – Razboinita – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche
Traseul nr. 9: Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche
Traseul nr. 10: Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton – Buhaz – Palade –Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 11: Traseul turistic Sulina –Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca - Periprava
Traseul nr. 12: Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia – Periprava
Traseul nr. 13: Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 - gârla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan
Traseul nr. 14: Traseul turistic Jurilovca – Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca
Traseul nr. 15: Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 16: Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 17: Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca – Imputita - cordon litoral – Tataru - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 18: Traseul Sulina – Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu – Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.
Traseul nr. 19: Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches – Lac Telincea

Raul Prut

Prutul este un rau lung de 953 km, ce izvoraste in apropiere de muntele Hoverla din Carpatii Padurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si Republica Moldova. In perioada interbelica, raul era navigabil pana la Ungheni, insa in perioada comunista navigatia pe rau a fost treptat abandonata, cursul nemaifiind intretinut. Principalii afluenti pe partea dreapta sunt Ceremus, Baseu si Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe raul Prut exista o amenajare hidroenergetica (barajul de la Stanca-Costesti) realizat impreuna cu Uniunea Sovietica (actualmente Republica Moldova).

Localitatea Mila 23 - Judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Crisan, situata in judetul Tulcea, la o distanta de 5,5 mile fata de resedinta de comuna.

Denumirea satului vine de la mila marina ce marca distanta pe vechiul parcurs al bratului Sulina.
In localitatea Mila 23 se afla un Centru Etnografic - Arhitectura populara, arta populara. Structura traditionala a satului este de tip pescaresc; port popular traditional (lipovenesc). Casele locuitorilor sunt asezate pe grindul ingust de-a lungul Dunarii Vechi, intr-un singur rand.
Localnicii sunt in majoritate pescari, de diverse etnii: ucraineni, rusi, lipoveni si cativa turci.
In acest sat s-a nascut, la 26 noiembrie 1949, cel mai mare canoist din toate timpurile Ivan Patzaichin , campion olimpic, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vara de la Munchen din anul 1972 si la Olimpiada de la Moscova din anul 1980.
Acces in localitate: Accesul in localitate se face numai pe apa.
Puncte de interes turistic: punct de plecare in Delta Dunarii, spre Lacul Fortuna, Lacul Gorgova, Garla Papadia, Garla Sontea, Canal Litcov etc. Sursa: www.info-delta.ro

Dardanele

Stramtoarea Dardanele (in limbile turca: Çanakkale Boğazı, greaca: Δαρδανελλια), cunoscuta in vechime si ca Hellespont, este o stramtoare ingusta in nord-vestul Turciei, care leaga Marea Egee cu Marea Marmara. Stramtoarea este lunga de 61 km, dar are numai 1,2 – 6 km latime. Adancimea medie este de 55 m, iar cea maxima de 82 m. Apa curge prin stramtoare in ambele directii: un curent de suprafata dinspre Marea Marmara spre Marea Egee si un curent de fund, mai rece si mai sarat, in directia opusa.
La fel ca si Bosforul, separa Europa (peninsula Gallipoli) de Asia. Stramtoarea are statut de cale de navigatie internationala, iar impreuna cu Bosforul, Dardanelele leaga Marea Neagra de Marea Mediterana.
Cel mai important oras de pe tarmul stramtorii este Çanakkale (al carui nume vine de la vestitele sale castele, kale insemnând "castel"). Numele Dardanele deriva din Dardanus, un oras antic grecesc, de pe malul asiatic al stramtorii. Sursa: ro.wikipedia.org

Caricatura Pescuit

Sursa: www.vidu.ro

Lacul Uzlina

Se ajunge rapid daca esti cazat in satul Uzlina. Este un lac recunoscut pentru pescarii de stiuca. Recomandarea ghidului a fost sa tatonam malul dinspre canalul lui Branza (denumire locala) si intrarea in lacul Isac. Pentru o orientare mai buna, malul stang dinspre intrarea in lacul Isac, pana la primul canal. Se poate ajunge cu masina pana la Murighiol, unde se poate parca in siguranta, de aici trebuie sa mergeti cu barca pana in zona Uzlina unde va si puteti caza la pensiunile din zona. Din Uzlina se merge cu barca pe canalul cu acelas nume pana la lac.

Locuitorii Deltei Dunarii

Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei, ca Parc National, este existenta pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000 de locuitori.

Raspandirea lor aproape peste tot unde au fost locuri favorabile pentru intemeierea unor asezari umane si convietuirea de secole impreuna cu natura, folosind-o sub toate formele ei atat de variate, justifica pe deplin afirmatia ca locuitorii deltei sunt parte integranta din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
In relatie directa cu resursele naturale ale deltei ocupatiile traditionale ale locuitorilor sunt pescuitul, agricultura, cresterea animalelor, taierea stufului iar in unele zone agroturismul.
Delta Dunarii poate constitui un exemplu de convietuire interetnica. Alaturi de romani, care sunt majoritari, traiesc in deplina armonie alte 21 nationalitati dintre care cele mai bine reprezentate sunt rusii - lipoveni, ucrainienii si turcii, tatarii. Datorita acestei particularitati, Delta este considerata cea mai cosmopolita unitate geografica de pe glob.
Pentru localnicii din Delta Dunarii, principala si cea mai veche indeletnicire este pescuitul. Pestele reprezentand o sursa importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce venituri care ii ajuta sa supravietuiasca.
Desi s-a redus mult ca activitate in ultimii 18 ani, prelucrarea stufului si a papurei, a ramas totusi o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii. Stuful se foloseste in mod traditional ca sursa de energie de catre localnici , impletituri de stuf pentru producerea de carpete, decoratiuni interioare, jaluzele, pereti despartitori, garduri.
Agricultura si cresterea animalelor reprezinta o alta indeletnicire a locuitorilor din aceasta zona, practicate in special pe grinduri. Cresterea animalelor este practicata doar pentru autoconsum.
Apicultura, ocupatie traditionala in trecut, in prezent este practicata de catre un numar mic de apicultori.
O alta sursa de venituri, dezvoltata in anii de dupa 1990, o reprezinta agroturismul. Multi localnici, intuind potentialul turistic pe care il ofera Delta, precum si lipsa unui turism organizat, a locurilor de cazare, si-au dezvoltat propria afacere, cazand turisti, oferindu-le din ce in ce mai multe servicii, adaptandu-se rapid la cererea pietii.
Potentialul cultural si istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria, Heracleea), elementele de etnografie si folclor si asezarile umane cu o infatisare si viata social-economica specifice deltei, constituie inca un argument in favoarea protejarii acestui tinut unic din Romania si chiar din Europa. Sursa: www.info-delta.ro

Solunar pescuit ianuarie 2012

luni	marti	miercuri	joi	vineri	sambata	duminica
						1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30	31

unde:

FB

B

S

Pescuitul Sportiv in luna Ianuarie 2012

La copca se prind biban, stiuca, salau, babusca, ghibort, rosioara, platica, mai rar crap si caras. In apele neinghetate si pe vreme insorita, se pot prinde clean, oblet si scobar.

Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.
Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca;
Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere;
Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc.
La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.

Louis de Funes la pescuit!

Banc Pescaresc - Becali la pescuit

Becali la pescuit … Coboara din Maybach… Scoate mulineta de aur cu fir de matase si ac de diamant si da la peste.
Cand, ia sa vezi minunatie: Prinde pestisoru de aur.
Ptiuuuuu....!!!
La care pestisoru : Stii .. eu sunt pestisoru ala de aur cu alea 3 dorintze...
Becali : hmm...hai spune ce vrei

Caricatura Pescuit

Sursa: www.vidu.ro