Balta Frasinet 1

Balta Frasinet 1 a fost deschisa dupa doi ani de amenajari si populari (in 2007 a fost populata cu 9 tone de crap, caras, cteno, stiuca, salau,  iar asta face din Frasinet 1 un loc ideal pentru pescuit si petrecerea timpului liber.
Aflata intre dealuri, este inconjurata de plopi (cu varsta de 40 de ani) si salcii pletoase si crete. Malurile sunt acoperite cu iarba, iar pe alocuri coboara domol sau sunt plate permitand accesul usor si camparea in apropierea apei.
In partea opusa digului betonat se afla o portiune cu trestie si papura considerata zona de protectie si conservare, atat pentru vegetatia naturala, cat si pentru pesti.
Fundul baltii este in mare parte tare, dar are si zone bogate in mal.
Balta are o suprafata de 20 ha, o adancime medie de 2 m, iar recordul lacului la somn este de 10 kg.
Crapul romanesc, oglinda, ctenul, sangerul si novacul au constituit obiectul popularilor constante, cu ocazia carora s-au introdus frecvent exemplare cu greutăți intre 0,5 si 7 kg.

Sursa: www.crap24.ro

Boilies - reteta si mod de preparare

Ingrediente:

• lapte praf ..................200g

• faina peste ................200g

• caseinat de sodiu.......200g

• faina de porumb macinata fin........200g

• gluten de grau............100g

• pesmet fin...............100g

Mod de preparare:

Intr-un castron mare se sparg 6 oua si se bat bine. Se adauga 6-10 ml de aroma si colorantul impreuna cu 2

lingurite de ulei de floarea soarelui. Celelalte ingrediente se adauga amestecand permanent pana se obtine o pasta, care nu trebuie sa se lipeasca de maini.

Se pregateste un recipient mare in care punem apa, iar in momentul fierberii punem bilele. Cele care se ridica la suprafata sunt fierte. Le scoatem cu o strecuratoare si le cufundam in alt vas umplut cu apa rece,apoi le punem la zvantat. Dupa preparare se pastreaza in congelator.

Balta Cateasca

Balta Cateasca este situata in judetul Arges si este usor accesibila de pe autostrada A1. Populata cu crap, cteno, novac si caras, balta este alimentata din panza freatica, beneficiind permanent de apa curata favorabila dezvoltarii pestilor.
Substratul baltii este in mare parte tare, iar asta o recomanda pentru pescuitul cu naditor (method feeder), acesta fiind si metoda de pescuit frecvent adoptata de majoritatea pescarilor de pe Cateasca.
Malurile cu salcii tinere si pomii fructiferi din apropiere ofera un loc de recreere atat pentru pescari, cat si pentru amatorii de iesiri in aer liber.
Suprafata baltii nu este foarte mare, cele doua balti insumand 4 ha. Adancimea baltilor se situeaza undeva intre 1 si 2,5 metri.
Ca recorduri, Cateasca se lauda cu record la crap comun de 6 kg, iar la ten de 4 kg.

Sursa: www.crap24.ro

Duminica la pescuit

Doi pescari intre ei:
- Azi dimineata am dat cu banu’ sa vad daca ma duc cu nevasta-mea la biserica sau vin la pescuit.
- Si vad ca ti-a iesit sa vii cu noi la pescuit.
- Da, insa a trebuit sa dau de 7 ori.

Balta Dragoesti

Cu o suprafata de 30 ha, cu adancime medie de 2,5 m – 4 m (spre stavilar) si alimentata din izvoare naturale si din raul Valea Bisericii, balta Dragoesti ofera conditii naturale ce favorizeaza cresterea dezvoltarea diferitelor specii de crapi prezente aici.
Fundul baltii este in cea mai mare parte acoperit cu mal si pe alocuri cu nisip, fara agataturi.
Monturile recomandate pe balta Dragoesti sunt cele prevazute cu plumbi usori sau speciali pentru pescuitul pe substrat moale.
Ca forfacuri, recomandam pescuitul cu fire lungi, ușor scufundatoare, cu snowman sau forfacuri dedicate momelilor plutitoare, Withy Pool Rig fiind un exemplu foarte bun.
Ca recorduri la crap comun balta Dragoesti se lauda cu exemplare de 14 kg si 16 kg la cten.
Locuri consacrate pentru pescuit la crap pe Dragoesti – Stavilar, La salcii, zonele cu stuf de la Canal sau Insula si La cot.

Cale de acces. Daca plecati spre Dragoești din Bucuresti, iesiti pe drumul spre Urziceni, iar dupa aproximativ 40 de kilometri ajungeti in Movilita. Odata ajunsi in Movilita, mergeți spre Roșiori. Drumul asfaltat continuă prin localitatea Valea Bisericii, dupa care urmeaza localitatea Dragoesti.
Din Movilita pana la Dragoesti sunt 11 km. In Dragoesti, din capatul drumului asfaltat se merge inainte pe un drum pietruit, care duce direct pe baltă.
Drumul de acces din jurul băltii este pietruit si partial acoperit cu iarba, mentinandu-se in bune conditii si pe timp ploios.  Nu este un drum de 5 stele dar, in conditii normale, se poate ajunge pe balta cu orice tip de automobil.

Sursa: www.crap24.ro

Montura pentru Somn

Pescuitul somnului presupune si folosirea unor monturi specializate. Dat fiind dimensiunile apreciabile la care poate ajunge somnul, montura folosita trebuie sa fie robusta si capabila de a aduce pestele pe mal.

Plumbul este culisant, tip para, dar poate fi folosit si unul plat (ca cel din a doua poza). Marimea plumbului se stabileste in functie de tipul de apa pe care pescuim, curgatoare sau statatoare etc. Firul principal este un monofilament, extrem de rezistent , nu mai subtire de 0,35-0,40.

Se alege un forfac scurt de aproximativ 10-15cm, deasemeni extrem de rezistent la abraziune, indicat fir textil. Intre firul principal si forfac se monteaza un antirasucitor nr. 10-12, iar intre plumb si antirasucitor un stoper (bila) de cauciuc.

Carligul de regula cu ochet, marimea acestuia se stabileste in functie de momeala. Oricum carligele pentru pescuitul la somn sunt mari, nr 1,2 si foarte ascutite. Carlige speciale pentru somn sunt fabricate de firme ca Maruto, Esp, Fox, Pallatrax etc. Nodul indicat este knotless knot. Momeli, la alegere, rame negre, lipitori, coropisnite, broscute, pestisori.

Nodul Dropper Loop

Un nod care nu trebuie sa-ti lipseasca din trusa de cunostiinte este nodul Dropper, sau blucla simpla de atas. Astfel poti lega mai multe forfacuri pe linia principala, fie pentru monturi simple la stationar, sau poti lega mai multe muste artificiale pentru buldo sau taparina. Unul dintre secretele acestei bucle, este ca taind aproape de nod unul dintre brate, poti lega cu segmentul nou, direct, carligul pentru nada sau musca artificiala.

Montura pentru Somn

Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricit de mare ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a carligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. In cel mai rau caz acordam o sansa in plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea carligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a infige un cirlig triplu in gura pestelui este mult mai mare decît in cazul unuia simplu, in plus puterea cu care pestele strange maxilarele este remarcabila, deci inteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim.

Balta Chiroiu 4 - Ialomita

Balta Chiroiu 4 face parte din salba de lacuri a Vaii Colceagului, alimentata cu apa din acumularea Dridu. Balta Chiroi 4 are o suprafata de 26 ha si un perimetru de 8 km. Adancimea baltii varieaza intre 1,5 m si 3,5 m, iar in unele locuri apa are adancimea si de 5 m. Balta Chiroiu 4 a fost deschisa de curand pescuitului sportiv, in intervalul 2005-2009 fiind inchisa pentru lucrari de amenajare. Pe balta Chiroiu 4 sunt construite 6 pontoane incapatoare dotate cu casute pentru 2 pescari.

Regulament balta Chioroiu 4

A. Pescuit la crap

• Se pescuieste cu maxim 4 lansete de pescar/post 
•  Se poate pescui in echipa de 2, dar pe un singur post 
•  Este interzis pescuitul la rapitor, capturile accidentale se elibereaza imediat
•  Plantatul cu navomodele sau barca este permis fara taxa suplimentara 
•  Este interzisa nadirea cu seminte, cereale sau alune in stare uscata
•  Se pescuieste exclusiv cu un singur carlig, cu momeala pe fir de par si fara inaintas 
•  Pescarii trebuie sa fie dotati cu saltea de primire, spray dezinfectant
•  In standurile din zona de protectie in care cuibaresc pasarile, accesul se face cu barca, cu ajutorul personalului baltii 
•  Inaintea venirii pe balta se face rezervare telefonica
•  Pentru pescuitul de noapte este obligatorie o recomandare din partea unui club sau a unei persoane “cunoscute” administratiei lacului 
•  Contra sumei de 20 ron pescarul poate pescui la undita  si retine 5kg caras

Taxe pescuit la crap:

• 30 ron / 12 ore –exclusiv ziua – pescuit C&R
•  50 ron / 24 ore – recomandare – pescuit C&R 
•  80 ron 12 ore – exclusiv ziua – pescuit cu retinere 5 kg crap, ten
•  40 ron /24 ore –membrii clubului Green Lake 
•  Sunt disponibile 10 abonamente anuale cu nr. nelimitat de partide – 400  €
•  se permite plantatul doar cu navomodelul contra sumei de 20 ron

B. Pescuit la undita

• Se pescuieste cu maxim 3 undite, cu un carlig pe linie
•  Se poate pescui doar de pe mal – este interzisa intrarea in apa 
•  Este interzisa folosirea firelor textile
•  Capturile de stiuca si salau prinse accidental se elibereaza imediat 
•  Pescuitul este interzis pe timp de noapte
•  Taxa este de 30 RON, iar pescarul poate retine 10 kg de caras si albitura.

C. Spinning

Pe balta se intra numai pe langa biserica iar masinile vor fi parcate la intrarea pe balta la cabana.

Se pescuieste din barca sau de pe mal. Sunt permise motoarele electrice. Se pot retine 4 kg de peste (stiuca salau), ce depaseste se poate achizitiona contra 15 ron/kg. Capturile ce depasesc 4 kg se elibereaza. Este interzis pescuitul stationar cu pestisor. Taxa este de: 30 ron pe zi + 10 ron pt pescuitul din barca

Cale de acces. 

Aveti 2 variante ca sa ajungeti din Bucuresti la balta Chiroiu 4:

Mergeti din Bucuresti spre Urziceni (E60) pana la Movilita unde aproape de iesirea din localitatea faceti dreapta in dreptul unei cruci de piatra si mai mergeti inca 5 km pana in Rosiori si inca 3 km pana in comuna comuna Chiroiu-Pamanteni. Inainte de intrarea in comuna faceti stanga, treceti podul si mergeti tot inainte, balta Chiroiu 4 este a 2-ua balta pe partea stanga.

Mergeti din Bucuresti pe drumul vechi spre mare prin Pantelimon, Branesti, Islaz, apoi stanga spre Belciugatele si tot inainte pe drumul principal spre Candeasca, Mariuta, Dragoesti, Chiroiu-Pamanteni.

Sursa: www.baltidepescuit.ro , www.chiroiu4greenlake.ro

Montura pentru crap cu momitor

Aceasta montura este o montura simpla si ieftina. Momitorul cu arc si plumb, prevazut cu un tub prin care culiseaza linia este un accesoriu usor de gasit. Ultimul segment al liniei este din fir textil. Si in acest caz prezentarea monturii pe fund, este cu nada si momeala in sus. Montura este semiculisanta, distanta fiind stabilita de distanta dintre cele doua vartejuri. Observatii: Aceste monturi folosite la pescuitul crapului, carasului, sunt indicate pentru zonele cu fund fara namol.

Reteta pentru momeala sau nada. Mamaliga ca nada sau momeala pentru pescuitul crapului se face astfel: 5 parti faina de porumb (nu grisata) 2 parti faina de grau, 1 parte gris fin. Amestecam toate componentele cu putina apa, apoi facem galuste din acest amestec. Galustile se scufunda in apa clocotita si se fierb. aproximativ 25 de minute, pana se ridica la suprafata. Dupa ce se racesc, se dau prin masina de tocat si pasta obtinuta o amestecam cu putina apa din fiertura, pana ajunge ca plastelina. La framantarea finala se pot adauga atractanti, specifici sezonului in care pescuim

Betaina

Arma secreta a pescarilor de crap din Anglia, betaina, este pe buna dreptate considerata unul dintre cei mai renumiti atractanti naturali responsabili pentru capturile de exceptie si sutele de concursuri castigate.

Adaugata in compozitia boiliesurilor sau nadelor, betaina cu o puritate de 98% va avea un real success si isi va dovedi cu siguranta eficienta in combinatie cu alte ingrediente naturale de mare atractie, folosite in pescuitul stationar.

Betaina este una dintre substantele care joaca rol de stimulent al apetitului de hranire la crap.

Balta Movilita

Baltile de pescuit Movilita 1, 2 si 3 sunt situate in judetul Ialomita, fiind o salba de balti apropiate si Bucurestiului. Nu am reusit sa aflam foarte multe despre aceste balti insa, va prezentam informatiile pe care am reusit sa le culegem; asadar va asteptam cu comentarii.
Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, platica, somn. Taxa pentru balta este de 40 lei. Telefon Contact: 0766699141.

Movilita este compusa din 3 lacuri, Movilita 1 (7ha), Movilita 2 (14ha) si Movilita 3 (7ha. De la dig in drepta este Movilita 3, in stanga este Movilita 2 iau in continuare este Movilita 1. Pescuitul este permis tot anul si pe toata suprafata lacurilor. Adancimea acestor lacuri este de 2-3 m.
Cale de acces. Pe drumul Bucuresti – Urziceni (DN2. Mergeti cca 35 km pana in satul Movilita, in sat din DN2 faceti stanga la un indicator cu “Pescuit Sportiv Movilita”, mai mergeti aproximativ 1 km si ajungeti la baltile Movilita.

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, la platica sau pentru alte specii de pesti pasnici, fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita "la fir de par".

Porumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu 48 de ore inainte de partida de pescuit. Trebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida. In cazul exemplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat, preferandu-se mamaliga, porumbul crud (de lapte) sau porumbul fiert/conservat. Conservele de porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason (cu cele mai bune rezultate), de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. La nevoie se pot folosi conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini cu succes conservele speciale pentru pescuit.

Iata in continuare si cateva retete verificate, cu ajutorul carora ne putem constitui singuri rezervele necesare de porumb pentru pescuit:

1. Porumb de lapte - acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul lunii septembrie. In aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune. Dupa caz, boabele se pot lasa 24-48 de ore in apa cu diverse arome (anason, miere, vanilie) dupa care se pot folosi direct;

2. Porumb congelat - este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la altul. In acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spargem boaba, dupa care acesta se pune in mai multe pungi mai mici (portii care ajung pentru o partida de pescuit) si se congeleaza. Pe tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. Observatie: boabele decongelate nu mai pot fi recongelate a doua oara pentru ca se strica; deci, vom avea grija sa luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr-o partida de pescuit, cu toleranta de rigoare.

3. Porumb conservat - se curata porumbul crud (de lapte) fara sa-i spargem boaba si se pune in borcane de 200-250 g, dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. In functie de preferinte se adauga si arome: miere, vanilie, boabe de anason (20-30 boabe) etc. Dupa aceea se capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet. Borcanele se pun intr-un vas cu apa (un fel de cratita mai mare, joasa) si punem apa pana le acoperim in proportie de 75-80 % ; apoi le punem sa fiarba la foc moderat. In timpul fierberii vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. Procesul de fierbere dureaza cam 60-90 min (valorile mici pentru porumb foarte crud).

4. Porumb fiert si conservat - daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se gasea porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr-o oala sub presiune timp de cca. 40 -60 min. la foc normal, dupa care folosim tehnologia descrisa la punctul 3.

Utilizand metodele descrise mai sus vom fi siguri ca pe tot timpul anului vom avea propriile noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. Retetele sunt verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. 4) pot fi usor diferiti in functie si de soiul de porumb disponibil, de gradul sau de uscare.

Montura pentru Crap la fund

Cei mai multi pescari cauta crapul pe fundul apei si pentru ei, dar si pentru restul pescarilor aceasta montura poate sa creeze satisfactii.

Pentru a realiza aceasta montura aveti nevoie de un tub antinod, un plumb culisant, un tub de cauciuc, un vartej si un ac.

Marimile le decideti dumneavoastra in functie de balta si pestele pe care aceasta obisnuieste sa-l ofere. Pe firul principal care pentru crap este de obicei ceva mai gros este introdus un tub anti-nod de circa 15 cm., apoi introduceti un tub de cauciuc de 1-2 cm. in care tubul anti-nod sa intre perfect.

Urmatorul pas este sa atasati plumbul si apoi legati capatul de un vartej. Acul va avea atasat un "fir de par" si se va lega printr-un forfac de vartej. pentru a finaliza montura tubul antinod este introdus in tubul de cauciuc.

Delta Dunarii - iesirea pescarilor in larg la Sf. Gheorghe

Pescuitul la copca

Iarnă grea… Cică era un pescar fanatic. Şi de fanatic ce era se duce el într-o zi la pescuit, deşi era mult sub zero grade. Scoate tîrnăcopul să dea o copcă, după care-şi aruncă sculele în apă. Stă el ce stă şi deodată aude o voce groasă din spate:
- Aici nu este peşte!
Cînd aude, pescarul îşi extrage undiţele şi se mută mai încolo… tot nu mişcă. 

După o vreme, aude iarăşi vocea:
- Aici nu se află peşte!
Tipul, supărat, se mută din nou, sparge gheaţa şi şade. Din nou, în spatele lui, vocea:
- Aici nu vei găsi peşte!
Enervat, pescarul se-ntoarce şi grăieşte:
- Da' cine eşti tu, bă, de-mi tot sperii norocul?
- Eu sînt directorul patinoarului!

Montura Sinker Jig

Deosebit de eficace in pescuitul somnului si salaului, in special primavara si toamna cand nivelul apei creste, montura Sinker Jig este simpla, si poate fi folosita atat cu naluci moi cat si cu momeli vii.

Manipularea ei este extrem facila urmand tiparul jocului aplicat in pescuitul la jig.
Sinker Jig este cunoscuta in special pentru rezultatele deosebite obtinute in pescuitul somnului pe ape curgatoare, in structuri sau pe substrat extrem de accidentat.

Cum pastram larvele

Libelulele (larvele de chironomus) pe cat sunt de eficiente sunt intr-o partida de pescuit, pe atat sunt de fragile, sensibile si pretentioase. Pentru pastrarea lor o perioada mai lunga de timp (aproximativ 2 saptamani) trebuie parcursi cativa pasi extrem de simpli. Pentru inceput avem nevoie de doua pagini duble de ziar pe care le umezim si le indoim de la jumatate. Pe o parte vom pune larvele, iar cu cealalta le vom acoperi, formand practic un pachet, pe care-l vom pastra la frigider, deasupra compartimentului(lor) destinat(e) pastrarii legumelor si fructelor.

Zilnic larvele trebuie umezite. Periodic (o data la cateva zile) vom schimba “patul” cu un alt ziar umed, iar larvele le vom spala intr-o sita, in apa curata (nu folositi apa de la robinet! Contine clor!), pentru a-le-ntura pe cele moarte. Noul pachet se pastreaza tot la frigider.

Complexul piscicol Hobaia

Complexul piscicol cuprinde 2 lacuri – Hobaia 1 si Hobaia 2 si este format prin acumulare din raul Arges.

Lacul Hobaia 2 – balta mare – lac cu o suprafata de 230 hectare si cu adincime relativ constanta care spre mijlocul lacului ajunge la 4-5 metrii. Fund lutos, tare, fara mal. Malul sting este mai inclinat si ofera adincimi mai mari ale apei chiar la 10-20 metri de mal, malul drept este mai putin inclinat si apa ajunge la 4-5 metri la o distanta de 80-100 metri de mal. Partea stinga a baltii este lipsita de stuf, cu exceptia ultimei portiuni din balta ( spre coada acesteia ‘ pe o distanta de 1 km). Pe malul drept stuful este bine reprezentat incepind chiar de la jumatatea baltii pina la capatul ei. Tot in aceasta zona sub apa sunt fostele vii formind un adevarat adapost pentru pesti mari. Batranii spun ca in aceasta zona traiesc exemplare de peste 30kg. Densitatea de crap este foarte mare, exemplarele de 5-8 kg fiind preponderente. Dar sau capturat si exemplare de crap romanesc de 18-24 kg !! Tenul este prezent in cantitati uriase, exemplarele intre 5 si 12 kg fiind la ordinea zilei. S-au prins exemplare de 20-26 Kg. De asemeni exemplarele de stiuca si salau (10-12 Kg ) sunt bine reprezentate.

Lacul Hobaia 1 – balta mica – are o suprafata de cca 80 hectare si adincimi ale apei pina la 12 metri. Latimea dintre maluri ajunge la peste 400 de metri. Pe fundul balti sunt foste livezi si stilpi de inalta tensiune, un paradis pentru fauna piscicola. Balta este destinata mai mult antrenamentului pescarilor de competitie , nefiind organizata aici pina in prezent nici o competitie.

Balta este populata cu crap , salau, stiuca, cteno , fitofag , caras si citeva exemplare de somn.

Datorita bogatiei in hrana naturala si numeroaselor locuri unde pestele gaseste adapost exemplarele sunt mari si foarte mari.

Tariful este 150 Lei/12 ore – Taxa pescuit standard pe ambele lacuri la Hobaia.

Conditii generale: Ziua de pescuit incepe la ora 6:30. Se pot retine – max 5 kg de peste , crap, caras si cteno intre 2 si 4 kg. inclusiv. Exemplarele peste 4 kg se elibereaza deoarece sunt reproducatori. Cine doreste sa retina peste cantitatea admisa, mai poate retine 5 Kg de caras contra sumei de 6 ron/kg. Bonurile se achita la ferma, dupa care se intra pe balta.

Cale de acces.

1. Cea mai simpla ruta este pe Autostrada Bucuresti – Pitesti (Km 30) – Bolintin Vale – Hobaia. Autostrada Bucuresti – Pitesti km 30, dreapta spre Bolintin Vale, mai departe prin centrul Bolintinului, trece podul peste Arges si ajunge la indicatorul stanga spre Ogrezeni, din Ogrezeni se ajunge in satul Hobaia. La intrarea in sat se urmeaza drumul drept ( nu la stanga ) si se ajunge la Troita. Aici se face stanga din nou si prima ulita la dreapta se intra in Complexul Piscicol Hobaia.

2. A doua ruta din Bucuresti Militari – Mihailesti – Hobaia

Tot drumul este asfaltat. Drumul pe marginea baltii este pietruit astfel ca accesul este posibil si pe ploaie. Pe balta s-au montat umbrare pentru a putea petrece cateva ore in natura inpreuna cu familia la un gratar.

Nodul Shock

Nodul Shock este folosit la legarea a doua monofilamente/textile de diametre foarte diferite, in special la atasarea unui fir inaintas sau la atasarea unui monofilament leader (fir rezistent la aruncarile in forta) sau pur si simplu la legarea a 2 monofilamente de dimeniuni foarte diferite un exemplu de utilizarea a acestui nod este: Un fir leader de 0.16mm cu un fir monofilament de 30-45mm.

Sursa: www.pescuitmania.ro

Larva de libelula

Se gaseste cu precadere in zone mlastinoase, se recolteaza cu site speciale la inceputul primaverii.
Este de culoare rosu-aprins, foarte subtire, foarte vioaie, poate ajunge pana la 3 cm.
Se pot folosi 4-5 larve de libelula in functie de dimensiunea carligului, cu varful infipt in ultima larva. Carligele trebuie sa fie subtiri, cu tija lunga, maxim nr. 10. Se poate folosi si in nada.
Este apreciata de majoritatea cyprinidaelor.

Montura pentru Somn

Aceasta montura pentru somn, este folosita cand pescuim in agatzatura. Carligul, monofilamentul pentru firul principal, forfacul, antirasucitorul, sunt identice cu cele din montura de mai sus. Diferenta este tipul de vartej T, cu agrafa care culiseaza pe fir. Plumbul plat este legat de agrafa cu monofilament subtire, care se va rupe in caz ca se va agata, lasand astfel montura libera cu pestele in dril.

Balta Sindrilita

Balta Sindrilita este localizata geografic in judetul Ilfov, in apropierea satului Sindrilita. Balta este o oaza de liniste si verdeata la numai 20 de km de centrul capitalei.

Se impune respectarea orarului stabilit, respectiv 05.00 – 19.00(zi)/ 19.00-7.00(noapte).

Un pescar sportiv va putea pescui cu cel mult 4 undite (sau lansete). Acesta poate fi însotit de cel mult o persoana (în baza aceluiasi bon de pescuit, avand drept de pescuit, cu conditia ca cei doi sa nu foloseasca mai mult de 4 scule de pescuit); Restul insotitorilor vor plati 10 lei taxa de agrement. Sunt permise doar monturi cu un singur carlig si cu posibilitatea eliberarii plumbului (sau naditorului) in cazul ruperii firului principal. Pescarii trebuie sa fie dotati cu saltea de primire, spray dezinfectant. Nadirea se face de pe mal. Momelile folosite vor fi cele clasice. Nu se admit momeli insalubre. Aveti obligatia sa prezentati momelile la controlul personalului de serviciu. Navomodelele se pot utiliza doar in bazinul 1 (cel din dreapta) , dupa achitarea taxei specifice. Capturile de CRAP care vor depasi 4KG vor fi eliberate imediat ce au fost prinse in stare vie si fara a fi ranite, la fel si pentru cele sub 1Kg !!! Pescarii sportivi si insotitorii acestora au obligatia de adoptare a unui comportament in spiritul respectului reciproc pe toata perioada stationarii in perimetrul amenajarii, de pastrare a curateniei si de luare a tuturor masurilor pentru a preveni orice evenimente cu consecinte negative (incendii, distrugerea florei sau faunei, alterarea calitatii apei din bazin prin aruncarea de deseuri \ resturii \ substante chimice etc.). La locurile de pescuit vor fi pastrate în mod obligatoriu curatenia, ordinea; gunoiul fiind strans si depozitat in sacii de gunoi pusi la dispozitie de administratie.

TAXE: BAZINUL DIN DREAPTA (SINDRILITA 1)-12H/70 LEI 5KG PESTE (CRAP, CTENO, CARAS)

BAZINUL DIN STANGA (SINDRILITA 1A)-12H/40 LEI C&R 12H/90 LEI 5KG (CRAP)

TAXA AGREMENT-10 LEI/PERS

TAXA PLANTAT-12H/30 LEI (PERMIS DOAR PE BAZINUL DIN DREAPTA)

Cale de acces. Pe soseaua Bucuresti – Urziceni (DN2) pe partea dreapta pana la intrarea in localitatea Sindrilita imediat dupa Afumati.

Se poate ajunge cu:

1.Mijlocul auto propriu: Se iese din Bucuresti prin Soseaua Colentina, traversand orasul Voluntari si localitatea Afumati. Pe partea dreapta a drumului, pana in localitatea Sindrilita, vis a vis de Pioneer, este intrarea in curtea amenajarii piscicole, marcata cu un panou vizibil de la distanta.

Drumul de aproximativ 200 de m de la intrare pana la cabana administratiei are pe ambele parti o livada de pomi fructiferi, si este practicabil indiferent de conditiile meteo.

Cei care vin de pe Soseaua de Centura, o vor parasi la iesirea spre Suceava/Urziceni, intrand in localitatea Afumati.

2. Maxi-taxi 532 Bucuresti-Sindrilita, cu plecare din parcarea hipermarketului Kaufland Colentina, pana la intrarea in curtea baltii. tarif 3 lei/ persoana.

Sursa: www.baltasindrilita.ro

Leadcore

Nu este pescar de crap care sa nu fi auzit de leadcore. Numele vine de la miezul de plumb al acestui fir. Este in esenta un inaintas si se foloseste in special in momentele in care se pescuieste in agataturi si se doreste ca linia sa se aseze perfect pe substrat, confundandu-se cu acesta prin camuflare. Inaintasul de leadcore se gaseste atat in forma bulk, pe rola precum si gata facut, de diverse lungimi, cea mai intalnita fiind 70-100cm.

Multi pescari de crap prefera insa sa si-l fabrice singuri din motive pur subiective. Iata cum se construieste un inaintas din leadcore.

Pas 1 - taiati 1m de leadcore de pe rola

Pas 2 - la unul dintre capete, prin indoiri repetate, rupeti firul de plumb din interior si extrageti-l

Pas 3 - la aproximativ 7cm de capatul gol introduceti croseta speciala in camasa

Pas 4 - scoateti croseta din camasa la 2cm de capatul firului

Pas 5 - prindeti capatul firului si inchideti clapeta de sigutanta a camasii

Pas 6 - trageti de croseta foarte usor, introducand capatul firului in camasa

Pas 7 - scoateti croseta si aplicati putin super glue pe locul unde incepe bucla

Despre Barca Pescarului - Descriere

Orice pescar sportiv, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoasca cateva elemente de baza referitoare la acestea. Mentionam ca in cele ce urmeaza vom prezenta doar notiuni legate de ambarcatiunile realizate din materiale rigide. Unele dintre aceste notiuni sunt insa valabile si pentru barcile gomflabile, despre care vom vorbi intr-un material viitor.

Structurarea unei ambarcatiuni:

• Prora – partea anterioara a unei ambarcatiuni;

• Pupa – partea posterioara a unei ambarcatiuni;

• Bordaj – partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de sticla;

• Carena – partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;

• Linie de plutire – linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului, de catre producator;

• Etambou (oglinda) – partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica, pentru fixarea motorului

Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:

- oglinda inalta, nedecupata – accepta doar motor cu cizma lunga; avantaj: pot fi

folosite motoare puternice; viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii exceptionale;

- oglinda joasa sau decupata – accepta si motor cu cizma scurta; dezavantaj: la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma ascutita coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai usoara si mai rapida;

• Chila – elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul acesteia, constituita dintr-o „grinda” rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);

• Etrava – element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul prin apa;

• Crivac (crivace) – piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;

• Copastie – element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor, constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei ambarcatiuni;

• Punte – in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori „camera ancorei”;

• Flotabilitatea sau starea de plutire – este una din principalele calitati nautice ale unei ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de partea sa imersa.

Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare şi de o rezerva de flotabilitate, asigurata de spatiul etanş al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin „flotoarele obligatorii” situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei (cerinta obligatorie prin lege);

• Pescaj – inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.

• Ruliu – oscilatie de rotatie „laterala” a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale longitudinale;

• Babord – partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);

• Tribord – partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);

Pescuitul in apele de ses

Cea mai mare parte a apelor din Romania in care poate fi practicat pescuitul sportiv atat ca lungime, cat si ca suprafata este alcatuita din raurile si lacurile din regiunile de ses. Acestea cuprind in primul rand Dunarea (1072 km), care impreuna cu cele trei brate din Delta: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, totalizeaza peste 1500 km. Principalele rauri sunt: Muresul, Oltul, Somesul, Jiul, Siretul, Prutul etc., curg pe cele mai lungi portiuni si se varsa tot in regiunile de ses.

In zonele de ses se afla si majoritatea lacurilor: lagunele cu apa dulce din apropierea litoralului Marii Negre, din care fac parte si lacurile Razelm, Sinoe, Zmeica si Golovita; laculrile de acumulare din sistemele hidroenergetice de la Portile de Fier I si II; lacuri naturale, mai mici sau mai mari (Snagov, Caldarusani, Cernica, etc.), lacurile de acumulare (Varsolt, Surduc, Gilau etc.), balti naturale sau iazuri amenajate, lacuri de acumulare hidroenergetice pe Olt, Bistrita, Cibin etc.

Fiecare dintre tipurile de ape de ses enumerate are conditii hidrologice si hidrobiologice specifice, dispune de o anumita flora si fauna autohtone. Conditiile de mediu, caracteristice diferitelor tipuri de ape de ses, determina calitatea in ceea ce priveste speciile de pesti ce traiesc in aceste ape, dar si cantitatea in cadrul speciilor respective.
Pestele cel mai reprezentativ din portiunile de ses ale raurilor noastre este crapul (Cyprinus carpio), dar pe langa el se afla in numar mare si linul (Tinca tinca), carasul (Carassius auratus), platica (Abramis brama), cosacul cu bot ascutit (Abramis ballerus), cosacul (Abramis sapa), batca (Blicca bjoerkna), babusca (Rutilus rutilus), obletul (Alburnus alburnus), sabita (Pelecus cultratus). Viteza redusa a cursului raurilor din acest zone, precum si cantitatile mari de substante dizolvate in apa creeaza conditii optime pentru dezvoltarea organismelor vegetale (fitoplancton) si animale (zooplancton) care plutesc in rauri sau lacuri si care constituie hrana abundenta atat pentru puietul, cat si pentru exemplarele mature ale speciilor de pesti.
Lacurile, baltile, precum si celelalte tipuri de ape statatoare din regiunile de ses si raurile lent curgatoare, cu multe meandre, sunt marginite de o vegetatie acvatica luxurianta, formata din stuf, papura, pipirig etc. in multe locuri din Delta, aceste plante acopera suprafete intinse. Adancimea apei variaza, speciile mai mici de pesti abunda, motive pentru care si pestii rapitori gasesc aici conditii optime. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), salaul (Stizostedion lucioperca), salaul vargat (Stizostedion volgense), bibanul (Perca fluviatilis), avatul (Aspius aspius), ghibortul (Acerina cernita), rasparul (Acerina schraetser), somnul pitic (Ictalurus nebulosus).
In afara de speciile amintite, aceste ape adapostesc inca multe alte specii, de obicei de talie mica si pasnice, care constituie, in parte, hrana pestilor rapitori (stiuca, salaul, somnul etc.). Amintim astfel obletul (Alburnus alburnus), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), vaduvita (Leuciscus idus), tiparul (Misgurnus fossilis), plevusca (Leucaspius delineatus), porcusorul (Gobio gobio), tiganusul (Umbra krameri).
Lacurile si baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, precum si lacurile din preajma tarmului marii sunt populate de ghidrin (Gasterosteus aculeatus), palamida de balta (Pungitius platygaster), moaca de bradis (Proterorhinus martnoratus), porcusorul de nisip (Gobius kessleri), guvidul de balta (Gobius fluviatilis).
Dintre speciile migratoare de pesti trebuie amintita anghila (Anguilla anguilla), care poate fi pescuita in Dunare si pe cursul inferior al unora dintre afluentii sai.
Cega (Acipenser ruthenus) constituie captura cea mai de pret, mai ales pentru pescarii profesionisti si sportivi de pe Dunare.
In apele de ses se pot pescui si alte specii: unele dintre acestea migreaza din mare si se stabilesc temporar (pentru a se reproduce sau pentru a petrece aici iarna) in Dunare. Astfel de pesti sunt: morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus). Tot pentru a se reproduce scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si rizeafca (Alosa caspia nordmani) migreaza primavara, in numar foarte mare din Marea Neagra in Dunare.

Morunas

Morunas (Vimba vimba), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare. Lungimea sa variind intre 15 si 25 cm ajungand pana la 40 cm. Greutatea intre 300 grame si 400 grame foarte rar 1kg. Are corpul alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie, burta alb-argintie, cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Aripioara dorsala este inalta si scurta. Se hraneste cu viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale. Se pescuieste la momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm - 12 cm,twister); momeli vii (montura de pestisor viu)

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.

Sturionii

Dupa milioane de ani, ne incanta inca prin aspect fizic si forta, prin gustul carnii sau al icrelor, prin misterul de vietati din vremea dinozaurilor. Astazi sunt insa pe punctul de a-si incheia calatoria, scosi pe usa din dos a istoriei de cea mai lacoma dintre speciile cu care si-au incrucisat destinul - omul. Sunt cei mai vechi si poate cei mai ravniţi dintre pestii noştri, ei sunt Sturionii.

Au supravietuit in lumea intreaga 28 de specii, grupate in doua familii – Acipenseridae si Polyodontidae, ultima avand doar doi reprezentanti. Gasim in apele noastre din fiecare, fie ca sunt aici de cand lumea (acipenseridele din Dunare si Marea Neagra), fie ca au ajuns de curand, prin populari (Polyodon).

La o privire sumara toti par la fel. Ciudatenia de la cap se-arata, caci gura se rupe in jos sub un „nas” crescut parca fara rost. Pestele are opercule, un pas inainte fata de verisorii din mare, rechinii, siliti sa inoate cu gura semideschisa, impingand apa prin fantele puse acolo unde noi am zice ca e gatul. Putem sa ciocanim un sturion pe crestet pentru a ne lamuri ca are capul tare. Sunt de altfel singurele lui oase asa cum le intelegem noi, si acelea aparute in buna masura prin osificarea unor placi din piele. In rest, intregul schelet intern e format din zgarciuri, din cartilaje.

E inutil sa-i cautam pielea de solzi, cel puţin in varianta cu care suntem obisnuiti. Daca tocmai pipaim un poliodon, pielea pare golasa, desi e tapetata cu un soi de solzi micuti. O parte din corp ii este acoperita cu placi osoase. Orice neam de acipenserid am cerceta, de-a lungul corpului vom afla cinci siruri de placi: unul pe spate, cate unul pe laterale si doua pe fata ventrala, pe „burta”. Uneori, intre siruri mai pot aparea si alte placi mai micute.

Parca nici coada nu-i chiar otova. Are tot doua „jumatati”, ca la orice crap, stiuca, salau, dar partea de sus este mai lunga si acoperita cu solzi rombici, micuti si aspri, numiti fulcre. Tot coada asimetrica, adica heterocerca, au si rechinii, cu care sturionii impart un indepartat stramos comun. In portiunea mai mare a cozii se termina de fapt coloana vertebrala, un alt semn al vechimii speciei.

Stim azi ca sturionii au vechime printre vietuitoarele terestre. Totusi, nu batranetea le-a jucat festa, ci valoarea lor economica exceptionala. Carnea lor este printre cele mai gustoase, avand pana la o sesime grasime. Septurile dintre muschi nu sunt calcificate, prin urmare este complet lipsita de osiculele atat de suparatoare. De la exemplarele mari se poate folosi cam tot: pielea, carnea, maruntaiele (ce altceva mai gustos ar fi putut contine ciorba de sarbatoare a haholilor din Sfantu Gheorghe, daca nu mate de morun?). Şi, bineînţeles, icrele.

Le-a cauzat mai putin incalzirea globala. Poate nici poluarea sa nu fie prima explicatie pentru rarirea lor. Ci capturarea fara limita, in conditiile unui ciclu biologic aparte. Sturionii ating tarziu maturitatea sexuala, intre patru si cincisprezece ani (comparativ, la hamsie dureaza cateva luni). Sigur, in lumea lor sunt specii longevive. Morunul, de exemplu, traieste fara prea multe chinuri un secol. Din pacate, aceste adevarate fosile vii nu se reproduc an de an. Pot trece si sapte ani pentru ca o femela sa regaseasca drumul spre locul unde isi va depune ponta.

Sturionii din mare sunt anadromi, adica bat cale lunga pentru a se putea reproduce. Or, calatoria pe Dunare in sus nu e in sine tocmai lesnicioasa. Cu mici exceptii, depun icre in apa dulce, pe substrat tare, acolo unde curentul puternic si apa curata scapa parintii de grija oxigenarii icrelor embrionate. Numai ca locurile potrivite se tot imputineaza, prin regularizări de albie, dragari sau baraje (Portile de Fier).

Unde mai pui ca din februarie pescarii le astern in fata alte bariere. Siruri intregi de carlige mari fara momeala stau intinse in vadurile unde pestii se aglomereaza pentru a urca prin curent. Zbatandu-se, se priponesc singuri in carmace si sfarsesc hacuiti. Setcile pot fi la fel de eficiente, desi majoritatea sturionilor circula aproape de fundul apei. Nu degeaba geme podul Giurgenilor de smecheri fluturand toată ziulica din maini.

In apele noastre exista cam 6 – 7 specii de sturion, adica un sfert din toatul speciei. Unii traiesc in apa dulce, altii in mare, dar care gusta mereu apa Dunarii, atunci cand depun icrele.

Lacul Sacalaia

Lacul Sacalaia este supranumit si “Lacul Stiucilor” datorita numeroaselor exemplare de stiuci mari. Lacul Sacalaia este rezervatie naturala. Datorita vegetatiei dese nu se poate pescui de pe mal ci doar din barca. Toamna cand se degaja sulful de pe fundul baltii fenomen care tine cateva zile, pescuitul este interzis. Apa este destul de adanca, chiar si la mal iar adancimea maxima este de 18m.

Pescuitul este gratuit pentru toti cei care au permis de pescuit vizat pe anul in curs, pentru cei care nu au permis de pescuit se va achita o taxa/zi, nu se pot retine exemplarele de stiuca prinse. Specii de pesti intalnite: biban, stiuca.

Cale de acces. Lacul Sacalaia se afla in Judetul Cluj la aproximativ 65 de km de Cluj-Napoca. Din Cluj mergi pe drumul spre Dej pana in Gherla (E576), dupa centru mergeti la drepta catre localitatea Nicula cca. 2km (109D). Dupa ce treceti de Nicula o sa vedeti lacul Sacalaia pe partea drepta.

Localitatea Nufarul - Delta Dunarii

Localitatea Nufaru este amplasata din punct de vedere geografic in partea de nord-est a judetului Tulcea, pe malul drept al Bratului Sf. Gheorghe, la aproximativ 11 km de Orasul Tulcea.
Accesul spre si dinspre Nufaru se poate face pe cale rutiera pe drumul DJ 222 C pe soseaua Tulcea – Mughiol si maritima.

In general locuitorii din Nufaru desfasoara activitati in agricultura, piscicultura, turism, zootehnie.

Geneza acestei localitati dateaza inca din epoca elenistica. Inca de la inceputul sec. XX, au fost semnalate in aceasta localitate existenta unor ziduri de incinta si un bogat material arheologic.

Din punct de vedere istoric, satul Nufaru era cunoscut sub numele Prislava, fiind mentionata in lucrari istorice ca localitatea prin care a trecut cneazul Svitaslav Igorevici al Kievului in pelerinajul sau spre Bulgaria. Vasile Parvan arata in lucrarea „Incepurile vietii romane la gurile Dunarii” ca la Prislava se aflau cladiri insemnate cu ziduri foarte puternice, de grosime neobisnuita pentru o intaritura trecatoare si cladiri antice cu zugraveli pe pereti.

Numele de Proslavita cunoscut in cartografia Evului Mediu i s-a suprapus numele asezarii de la Prislava, completat cu omologarea Proslavita – Bruscavita din actele notarului genovez Antonio de Ponzo, propunandu-se astfel identitatea Prislava (Nufaru).

Principalele obiective turistice din zona sunt reprezentate de existenta a numeroase vestigii istorice in aceasta zona, unde pentru o mai buna conturare, delimitare si exemplificare sta marturie Cetatea Proslavita.

Sursa: www.turismland.ro

Avat

Avat (Aspius Aspius), face parte din familia Ciprinidelor. Este intalnit in Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut, Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes. Lungimea variaza intre 35 – 50 cm, ajungand pana la 70 – 80 cm. Greutatea sa poate ajunge pana la 10 – 12 kg. Are gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie. Se hraneste cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa. Se prinde la linguri rotative si oscilante, musca artificiala uneori si rama.

Gandacul de Colorado, momeala pentru clean

Gandacul de colorado poate fi folosit cu succes la pescuitul cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la exemplarele adulte este extrem de incitanta pentru cleni . Micul secret al pescuitul cleanului cu gandac de Colorado este indepartarea primelor aripi (aripile chitinoase-elitrele) inainte de a-l pune in carlig. Se pescuieste la suprafata apei, fãrã plutã sau plumb. Acest stil de pescuit poate da rezultate foarte bune in special pe portiunile de rau aflate in apropierea culturilor de cartofi, in perioada in care agricultorii sau vantul duc insectele pe apa.

Gandacul de Colorado este unul dintre cei mai prezenti daunatori ai agriculturii in perioada de vara. Are talia de aproximativ 10 mm si se recunoaste usor dupa cele 10 dungi negre, in lungul elitrelor care sunt de culoare galbena. Atat adultul cat si larva (de culoare rosie, fara aripi chitinoase si mai vulnerabil in fata atacului pestilor) distrug frunzele culturilor de cartofi, de asemenea ataca si frunzele de patlagele, rosii, vinete, etc. (solanaceele). Acestia se culeg de pe frunzele acestor plante si se pastreaza in cutii perforate pentru aerisire.

Platica

Platica (Abramis brama), face parte din familia Ciprinide. Numiri populare: platica, barca, carjanca, latita, plastaica etc. O recunoastem usor dupa trupul foarte plat, turtit lateral si dupa spatele inalt, arcuit, are capul mic, botul scurt, gura adusa un pic sub bot. Se gaseste in zonele inferioare ale raurilor, Dunare si baltile ei, in lacuri si balti de ses. Greutatea este cuprinsa intre 0,5 kg – 1 kg in caz exceptional ajunge la 5 kg. Lungime de obicei 25-30 cm in caz exceptional 50-60 cm. Se hraneste cu plante din balta, virmi si larve de insecte, inainte de reproducere icre de stiuca si costris. Este un peste de undita, necesita o momire intense a locului cu boabe de grau, mamaliga. Platica este un peste specrios, astfel pescarul va trebui sa stea cat mai ascuns si sa foloseasca strune cat mai subtiri. Se pescuieste la vierme, larve de libelula, rama, bobite de paine, porumb.

Alunele Tigrate

Alunele tigrate sau tiger nuts nu sunt, defapt, alune, ci sunt niste tuberculi. Alunele tigrate sun un produs de origine spaniola care a facuit furori in lumea pescuitului de crap. Calitatile nutritive ale alunelor tigrate sunt exceptionale, pentru mult timp folosirea acestora facandu-se prin nadire bruta, fara aditivare suplimentara.

Avantajul consta in faptul ca pestele se obisnuieste sa se hraneasca pe patul de nada, fara sa fie deranjat de ciprinidele de mici dimensiuni sau de raci. Acest lucru face ca alunele tigrate sa devina momeala principala pe unele lacuri, unde pescuitul cu momeli clasice este compromis. Proprietatile extraordinare si puterea lor de a atrage crapul, ca un magnet, si neatragatoare pentru alte specii, fac din alunele tigrate, nada perfecta.

Montura Fir de Par pentru Crap

Aceasta montura se folosete la pescuitul crapului cu boiles, boabe de porumb sau orice alta momeala care se poate fixa pe firul de par.

La realizarea ei nu se va face nici un fel de compromis in materie de calitate a componentelor, deoarece cand pescuiti cu asa ceva, trebuie sa va asteptati la capturi impresionante.

Pescarii care merg la concursuri de crap, folosesc aceasta montura in mod special.

Pentru realizare aveti nevoe de: 2 varteje, 1 stopper, 2 margele, 1 tub antitangle, 3 protectoare nod, 1 varnis, 1 carlig nr. 5-6, 1 plumb de 50-90gr. cu forma aerodinamica, 1m fir textil 0.25-0.3.

Se vor folosi nodurile: "Knotless" pentru carlg si "Swivel double" pentru varteje cu capatul asigurat print-un nod obisnuit.

Fir intins!

Atractanti pentru Somn

Toata lumea stie ca somnul are extrem de dezvoltate simturile, acestea ajutandu-l sa se descurce admirabil in aproape orice fel de apa dulce, fie ca este vorba de curgatoare sau de ses. Gustul, principalul atuu, este cu adevarat uimitor, milioane de muguri ce actioneaza ca papile gustative fiind prezenti in gura, branhii, mustati, aripioare, coada si piele, functionand ca adevarati senzori in ceea ce priveste hrana.

Ce nu stiu multi este ca senzorii externi, de pe piele si branhii au rol de localizare a "bunurilor de consum" iar cei din gura si de pe mustati deservesc operatiunea de gustare efectiva inainte de a fi consumata.
Pe de alta parte, narile somnului contin tesuturi senzitive ce actioneaza ca un filtru detector de hrana, jucand rol de turbine in preluarea si evacuarea apei odata ce a fost analizata. Este extrem de important faptul ca ceea ce miroase un somn este cu totul diferit de ceea ce ne comunica sistemul nostru olfactiv.
Daca in cazul omului orice semnal este transmis pe calea aerului si preluat ulterior, la somn totul se produce printr-o analiza a substantelor chimice din apa.

Catfish Gravy - Nitro

Atractie: Exista multi atractanti ce pot imbunatati rata de capturare, indiferent ca se pescuieste cu momeli artificiale sau momeli vii. Unii sunt produsi exclusiv pentru a masca mirosul uman si a motiva pestele sa tina naluca sau momeala mai mult(miros similar unei momeli naturale), altii sa il imbie si sa ii trezeasca si sporeasca apetitul, feromonii din compozitie exacerband atat nevoia de hranire cat si instinctul sexual.
Fie ca este vorba de o compozitie pe baza de uleiuri, amino acizi sau feromoni, mai toti atractantii au un mod simplu de aplicare, scopul definit fiind un plus de interes din partea pestelui. In cele mai dese cazuri acestia functioneaza, nefiind insa compusul minune ce va prinde peste in locul vostru.
Un atractant sporestele sansele de captura si atat. In loc de un caras banal ce se zbate, un pumn de mate de hering urat mirositoare sau un vobler ce inoata super atractiv, veti avea la capatul firului premiza pentru o captura frumoasa.

Powerbait - Berkley

Pescuit: Sa incerci pescuitul la somn este distractiv. O partida umpluta cu mici somotei ce nu ating kilogramul sau cativa somni de 3-7kg este o partida despre care in mod cert veti povesti mult timp. Intelegerea comportamentului acestui peste in raport cu un atractant este capitala insa si va poate aduce un avantaj major.
Folosirea este facila in sine si consta in ungerea repetata a nalucii sau a momelii cu care pescuiti. Dupa primul lanseu stratul superficial va disparea, indiferent ca este vorba de jig, vobler, peste sau mate, lasand in urma o pelicula fina, invizibila, de substante chimice extrem de atractive. Inutil sa spun ca odata tintit un loc, va trebui sa incercati sa pescuiti in aceeasi zona.
Rabdarea este cheia. Dupa un numar 10-15 de lanseuri in cazul unei naluci, folositi atractantul din nou; in cazul in care pescuiti cu momeala vie sau diverse nade de carlig de provenienta organica, injectarea acestora cu atractant pare sa fie cea mai buna solutie.
In ambele cazuri, semnalul transmis va persista, refolosirea atractantului nefacand decat sa sporeasca interesul si sa confirme existenta unei 'mese bune' pentru somn.

Amino Spray - Top Secret

Piata de articole destinate atractie somnului este complexa. Spray, gel, pelete si chiar boilies, stau pe rafturile magazinelor si imbie pescarul prin reclame care mai de care atractive.
Selectia o face insa numarul de capturi si increderea pescarului ce odata castigata merge pana la absurd.

LPT - Yum

In Romania, se utilizeaza cu precadere spray-urile si gelul.
Functioneaza si prind destul de des, fie ca este vorba de lacuri, Dunare, Mures, ...etc.