Lacul Tarnita

Lacul Tarnita este un lac de acumulare care se situeaza intre comunele Gilau, Rasca si Marisel din judetul Cluj, in apropere de Lacurile Somesul Cald si Gilau. Este una din cele mai apreciate zone turistice din judetul Cluj.

Lacul tarnita are o suprafata de cca. 215 ha si o lungime de peste 8 km si o adancime maxima de peste 70 de metri. Este alimentat de apele Vaii Somesul Cald.
Barajul Tarnita este un baraj in arc, construit in anul 1974, cu o inaltime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, avand ca principal scop producerea de energie electrica
Pentru multi locuitori din zona dar mai ales pentru locuitorii municipiului Cluj Napoca, lacul Tarnita reprezinta si un important punct de agrement, existand foarte multe cabane, vile si pensiuni pe malul lacului.
Principalele activitati desfasurate pe lac sunt pescuitul, schi-ul nautic, inotul, plimbarile cu barca sau jetski-ul. Majoritatea se desfasoara in cadru neorganizat, ca si activitati de petrecere a timpului liber. Exista si asociatii cu profil sportiv care organizeaza periodic concursuri de inot sau pescuit sportiv.
Pescuitul

Tarnita este un lac natural cu un potential foarte mare in special pentru pasionati de pescuit la rapitor. Este un lac de suflet pentru multi dintre clujenii care merg la pescuit in acesta zona. Pentru a pescui pe acest lac iti trebuie doar permis conform legislatiei.
Lacul mai are mult peste, din pacate, ca si in alte locuri, si aici s-a braconat mult, insa intr-o zi buna te poti distra la clean. Foarte mult din ceea ce se prinde este clean si biban, dar pe langa acestia intr-o zi buna poti prinde pastrav de lac, lostrita, salau, mreana si chiar scobar. Datorita golirilor repetate numarul salmonidelor din lac a scazut. Se poate pescui si ziua si noaptea.
De pe mal nu prea poti pescui. Cea mai buna solutie e barca gonflabila. Pestele se prinde la mal pescuind din barca si lansand dinspre larg spre mal. Clenii stau de obicei pe langa mal, acolo unde copacii isi intind crengile pe deasupra apei, la 30-50 cm de aceasta. In acele locuri nu te poti deplasa in lungul malului. Acolo unde te poti deplasa nu prea este peste.
La clean poti sa ai capturi frumoase, cei de 1 - 1.5 kg nefiind deloc rari. Se mai prinde biban la bucatica. S-au raportat rezultate bune la pescuitul scobarului in lacul de acumulare Tarnita in zona submontana. In apropierea barajul pot fi vazuti cleni frumosi.
Descriere acces Lacul Tarnita:
Cluj Napoca – Floresti – Gilau. Din Gilau pe DJ 107P treceti de Lacul Gilau si ajungeti la lacul Tarnita

Crap de 19.5 Kg

Un crap comun cu o greutate de 19,5 kg a fost capturat pe unul dintre cele mai bune lacuri pentru pescuitul crapului din Marea Britanie, Oxlease
Jamie Jack, un pescar din Essex, a reusit, avand un permis de pescuit pentru o singura zi, sa captureze un crap comun de 19,5 kg, care a devenit si recordul sau personal.
Crapul a fost ademenit cu boilies Bloodworm, montat pe un carlig nr 8 cu fir mono de 15 lb. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cobra - bastoanele pentru nadit

Bastoanele de nadit Cobra nu sunt inventia unui pescar. Nu sunt nici macar inventia unui barbat.

Sunt inventia unei britanice, Nina Sansome, care a preluat designul unui instrument de aruncare folosit in jocul de pelota, numit chistera, un soi de cos lung si curbat, cu care mingea e pusa in in joc.
Rolul chisterei este asemanator cu cel al rachetei in tenis, mingea (pelota) fiind sferica, tare ca piatra, avand un diametru de 65 mm si atingand viteze de pana la 250-300km/ora!
Cobrele doamnei Sansome se multumeau cu viteze ceva mai modeste, 130 km/ora la iesirea boiliesului din teava, suficient insa pentru a produce o revolutie pe piata britanica, inlocuind bastoanele de nadit drepte si mai putin performante de pana atunci - despre care se crede ca fusesera create dupa un proiect al lui Rod Hutchinson.
Succesul bastoanelor Cobra a fost atat de mare, incat termenul a intrat in limbajul comun.
De la versiunea Mini, pentru aruncari in margine, la cel mult 40 de metri, pana la ciudata
1. Top Banana MkII, capabila sa atinga 120 de metri cu o bila de 22 mm,
2. de la Queen Cobra, folosita cu boilies de 16 mm ,
3. si pana la Joker-ul care lucreaza si cu boiliesuri de 30 mm, exista cel putin un model pentru fiecare.
Pescarii mai putin experimentati pot incepe cu bastoane usoare, ca Jack sau Ace, iar profesionistii nadirii pot teroriza crapii si pescarii de pe malul opus cu incredibilul Jumbo!
Totusi, vestea cea mai buna ramane alta - Cobrele se raspandesc acum si in Romania, la preturi cu nimic mai mari decat cele de pe piata britanica.

Localizarea Crapului

In primul rand pentru a-l pune pe saltea trebuie sa il localizam, sa stim ce semne urmarim si ce cautam pentru a fi cat mai aproape de crap.

Multi pescari de crap au obiceiul de a se aseza pe locuri care arata foarte bine sau unde prieteni au mai prins crap. Pestele insa se va hrani intotdeauna in zone unde se simte in siguranta, asadar daca sunt locuri unde pescarii prind frecvent cu timpul pestii(mai ales in sistem C&R) vor asocia acel loc cu pericolul si vor incepe sa il evite deci "Pomul laudat" va deveni doar o fantana seaca.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.

Nada pentru apele curgatoare

Ingrediente:
- Malai (sa nu fie grisat) 1000 g
- Budinca (3 de caramel) 60 g
- Atractant cascaval 25 ml
- Faina de oase 350 g
- Faina De Sange 150 g
Mod de preparare:
Se face mamaliga, dupa aceea se adauga budinca (tine bine legata mamaliga), faina de sange si de oase (au un miros tare ciudat si sunt unsuroase le place la pesti) si la final dupa ce e rece se pune atractantul de cascaval.
Dupa ce se pune pe momitor nada , daca aveti un spray atractant de cascaval puteti sa pulverizati bulgarele de nada. Pentru mreana pe carlig se pune cascaval (se lasa la soare sa se usuce un pic sa fie mai tare si saprinda miros un pic).

Vaduvita de 2,8 kg

In timp ce se afla pe un afluent al Dunarii la o partida de pescuit la crap, pescarul german Hartmuth Geck a reusit sa pescuiasca o vaduvita de 57 de cm in greutate de 2,8 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cotele Apelor Dunarii - 24 aprilie 2012

Localitatea	Km	Cota	Variatia	Temperatura
SULINA	0	78	0	14.5
TULCEA	71	229	2	15
ISACCEA	103	282	4	14
GALATI	150	357	6	14
BRAILA	170	362	5	14.5
HIRSOVA	253	358	16	14.5
CERNAVODA	300	274	6	14.5
CALARASI	370	275	13	14
OLTENITA	430	321	9	14
GIURGIU	493	300	-2	13.7
ZIMNICEA	554	325	-19	14
T. MAGURELE	597	300	-20	14
CORABIA	630	270	-25	14.3
BECHET	679	326	-5	14.2
RAST	738	327	47	13.5
CALAFAT	795	345	103	12.5
CETATE	811	390	106	12.8
GRUIA	851	378	113	11.8
T. SEVERIN	931	775	-25	11.8
ORSOVA	954	2470	-20	11.8
DRENCOVA	1015	955	-20	11.8
MOLDOVA V	1048	730	-20	11.8
BAZIAS	1072	588	-17	11.8

click pe imagine pentru marire

Sursa: www.afdj.ro

Permis Pescuit Sportiv - ANPA 2012

Agenţia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a dat unda verde la eliberarea/vizarea permiselor de pescuit sportiv pentru anul 2012 si la preschimbarea vechilor permise, cu noul model, de tip card.

Taxa anuala pentru eliberarea/vizarea permisului de pescuit sportiv este de 30 de RON. Pentru elevi si studenti taxa este de 10 RON. Pensionarii, veteranii de razboi si persoanele cu handicap grav vor primi permisul gratuit.

Incepand cu data de 07.02.2012 se poate depune la sediul ANPA, la filialele regionale si la punctele de lucru din teritoriu si documentatia necesara pentru eliberarea noilor permise de pescuit de tip card. De notat ca, vechile permisele de pescuit, eliberate in anul 2011, sunt valabile pana la eliberarea permiselor de tip card, conform legislatiei in vigoare.
Posesorii permiselor de pescuit recreativ-sportiv pot practica pescuitul pe toate habitatele piscicole naturale, inclusiv pe Dunare. Insa, pentru portiunile de granita de pe Dunare este necesar si Avizul de la Politia de Frontiera (PG-ul). Pentru Delta Dunarii, permisul de pescuit se elibereaza de ARBDD- Tulcea, taxa fiind tot de 30 RON pe an. Turiştii trebuie sa achite la intrarea in Delta tarifele de acces in rezervatie practicate de ARBDD: 5 lei /persoana/zi; 15 lei/persoana/saptamana; 30 lei/persoana/an, iar permisul de acces pentru autovehicule este: 10 lei/autovehicul/zi; 100 lei autovehicul/an; 100 lei/ambarcaţiune/an, respectiv 20 lei/ambarcaţiune/sejur.

Programul de primire documente şi de eliberare permise de pescuit recreativ/sportiv 2012 - detalii aici
Sursa: www.evz.ro, www.anpa.ro

Platica Record de 10,4 kg

Tony Gibson este cel care a bătut recordul la plătică cu un exemplar de 10,4 kg. Plătica a fost prinsă pe Ferry Lagoon, o locaţie recunoscută pentru plăticiile uriaşe, acolo unde acest exemplar mai fusese prins şi în 2009 pe când avea 10,1 kilograme. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Lacul Herastrau

Parcul Herastrau este cel mai mare parc din Bucuresti, situat in partea de nord a orasului. Parcul Herastrau are o suprafata de cca 110 ha, lacul Herastrau are o suprafata de cca 74 ha. Aleea ce inconjoara Lacul Herastrau are 5.92 km. Parcul Herastrau beneficiaza de locuri de joaca pt copii si parcare.
Pescuitul sportiv pe lacul Herastrau se desfasoara numai pe mal, de la stavilar pana in dreptul insulei Pensionarilor. Lacul Herastrau a fost populat cu crap intre 600g si 4kg si caras. Sediul administrativ al lacului Herastrau este la terasa Zefir – pe malul lacului , langa restaurantul Isoletta, de unde se pot procura abonamentele anuale. Taxa se incaseaza de paznici la locul dvs de pescuit.
Taxa este de: 50 Ron / 12 h, 1250 Ron / an – abonament cu 16 zile/luna. Se pot retine 5 kg de peste. Nr de lansete = 4, undite = 1. Doar forfac cu maxim 2 ace, exclus bomba.
Specii de pesti intalnite: caras, crap. Telefon Contact: 021.224.58.60.
Parcul Herastrau este delimitat de B-dul Prezan Constantin – B-dul Aviatorilor – Sos. Nordului – Str. Elena Vacarescu – Sos. Bucuresti-Ploiesti – Sos. Kiseleff. Sursa: www.baltidepescuit.ro

Pescuitul Stiucii cu plumb pe fund

Pescuitul stiucii pe fund cu plumb greu, este folosit in spatii deschise unde avem adancimi mai mari de 2 m, in gropi, sau cand vrem sa aruncam la distanta. Flotorul va mentine pestisorul deasupra fundului nelasind pestisorul sa se ascunda in ierburile sau pietrele de pe fund.

Noutatea este mica bucata de cauciuc de 5 per 5 mm, care se infige in varful carligului fixandu-l bine. Pestisorul nu mai poate sa scape din carlig.
La montura cu doua carlige in serie, al doilea carlig este cu ochet, si fixat pe fir cu sarma de cupru de 0,5 mm . Este folosit pentru pestisori robusti mai mari de 15 cm. Carligele sunt nr. 1/0, 2/0, Introduceti o bucatica de cauciuc pe fiecare carlig pentru fixare.
La montajul cu ancora firul este tras pe sub pielea pestelui impreuna cu tija ancorei, si doar unul din brate intra in pestisor.. La pescuitul cu plumb greu pe Dunare folosim montajul cu margica si agrafa intre doua alice. Struna din kevlar are un flotor rosu langa paleta carligului. Plumbul este plat intre 60-120 g.

Canepa, momeala si nada pentru crap

Probabil cea mai folosita samanta la pescuitul crapului, dupa porumb, canepa este folosita cu succes in boilies-uri, mixuri de seminte si ca nada.

Folosita atat in momeala cat si in nada pentru pestii de apa dulce, in special pentru crap, canepa mareste atractia datorita proprietatilor ei, actionand ca un semnal ce dezvolta nevoia crapului de a se hrani.
Reteta preparare a canepei.
Se ia un kilogram de seminte de canepa, se spala bine apoi se pun la inmuiat si de adauga o lingura de sare. Mare atentie! Sarea nu trebuie sa fie iodata!
Se amesteca si se lasa la inmuiat 24 de ore. In acest timp canepa absoarbe ata si isi pierde flotabilitatea.
Dupa ce s-a inmuiat, se toarna amestecul intr-o oale (eu personal o pun direct la inmuiat in oala) si se fierbe la foc mic. Perioada de fierbere este de aproximativ 20 de minute; mai exact pana ce se desfac boabele si se vede miezul. Fierbeti semintele pana ce majoritatea sunt desfacute apoi luati oale de pe foc.
Se lasa la racit si se strecoara printr-o sita.
Semintele de canepa obtinute le puteti folosi cu incredere ca adaos la nada. Rezultatele nu vor intarzia.
Nu aruncati apa in care ati fiert canepa deoarece are un continut bogat in uleiuri si este un atractant foarte eficient. Apa rezultata se poate folosi la umidificarea nadei.

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus)

Pelicanul comun face parte din ordinul Pelecaniformes si din familia Pelecanidae, este o pasare de talie mare,care poate ajunge la o lungime de 140 cm si o greutate de 10 kg. Atrag atentia mai ales prin ciocul lor mare sub care se afla un sac de piele, de culoare galbena, folosit la transportul pestilor prinsi catre cuiburile cu pui. Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adanca si cu ape domoale,bogate in peste,unde isi pot prinde usor prada cu ciocurile lor imense.

La noi in tara ii gasim de la sfarsitul lunii martie si pana in octombrie in Delta Dunarii,unde revin an de an pentru a-si face cuiburile si pentru a creste puii.Coloniile se stabiles in jurul plaurilor, mici insule de stuf plutitoare,pe care isi fac cuibul. D e obicei femela depune 2-3 oua pe care ambii parinti le clocesc timp de 35 de zile.
In acest moment pelicanul este o specie protejata in toata Europa si inca ne putem mandri cu aproximativ 2500 de perechi de pelicani care cuibaresc in fiecare an in Delata Dunarii-aceasta fiind si cea mai mare populatie de pelicani din Europa. In Romania pelicanul este declarat monument al naturii iar patrunderea in colonii este stric interzisa dar nu neaparat si respectata. Au fost situatii in care pelicanii au parasit colonia,lasand in urma cuiburile cu oua sau pui din cauza apropierii prea dese si in mod repetat a grupurilor de turisti.
Relatarile unor exploratori straini ajunsi in Dobrogea la sfarsitul secolului al XIX lea povestesc de existenta unor colonii incredibile pe toata suprafata Dobrogei unde numarul pasarilor depasea orice imaginatie umana. Faptul ca este considerat de catre pescari o pasarea lacoma,care consuma 10 kg de peste pe zi,desi nu este adevarat,pelicanul consuma maxim 3kg de peste zilnic, a adus aceasta pasare in pragul disparitiei. In timp in Delta Dunarii au fost facute numeroase expeditii de masacrarea pelicanilor in care se dadeau foc plaurilor pe care cloceau pelicanii sau in care vanatorii erau rasplatiti pentru fiecare pelican impuscat.

Lacul Lesu

Lacul Lesu este un lac de acumulare situat langa localitatea Lesu pe Valea Iadului in Muntii Apuseni, judetul Bihor.

Zona de agrement este situat pe Valea Lesului, iar lacul de acumulare fiind pe Valea Iadului la 20 km de DN 1, soseaua trecand prin Beius, apoi pe un drum forestier spre Stana de Vale, prin care s-a realizat un acces spre Masivul Bihor-Vladeasa.
Este un lac de acumulare cu o suprafata de 148 hectare, volumul de apa realizat prin construirea barajului pe Valea Iadului este de 28,3 milioane m³.
Lacul a fost dat in folosinta in anul 1973, iar apa lacului alimenteaza hidrocentrala Lesu, care s-a dat in folosita cu patru ani mai tarziu, in anul 1977.
Zona de agrement preferata este Coada Lacului care a devenit in sezonul de vara un sat de vacanta – Satul de vacanta – Coada Lacului Lesu.

Pescuitul in Marea Neagra

Flora si fauna Marii Negre sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii), in general, viata se desfasoara in zona litoralului.

Zona litoralului romanesc, care are o lungime de 254 km, cuprinsa intre portiunea de la gurile de varsare ale bratului Chilia si punctul de frontiera romano-bulgar, sub aspect hidrobiologic se imparte din punct de vedere al adancimilor intr-o zona litorala (pana la 65-75 m) si o zona sub-litorala (pana la adancimea de 75-180 m, adica pana la limita de jos a vietii), la adancimi mai mari de 180 m din cauza lipsei oxigenului nu se gasesc vietuitoare.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
In Marea Neagra exista 121 de specii de pesti marini si 31 de specii de pesti dulcicoli, care traiesc permanent sau temporar la gurile de varsare a fluviilor si raurilor in mare. Unele specii marine traiesc toata viata in Marea Neagra, altele emigreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi spre Bosfor si Marea Marmara. Din 121 de specii de pesti marini, 18% sunt specii relicte, originare din Marea Neagra (care au trait si in marile anterioare din aceasta zona geografica), iar 60% sunt specii migratoare mediteraneene; 22% sunt specii de apa dulce.
In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobius niger), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus), in largul marii, apropiindu-se insa uneori si de zonele litorale, traieste rechinul (Squalus acanthias), care este o specie ovipara. Tot in largul Marii Negre apar uneori palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris), corbul de mare (Corvina umbra) si mai rar pestele cu spada (Xiphias gladius), lavracul (Roccus labrax) si tonul (Thunnus thynnus).
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, numarul speciilor de pesti care se prind cu undita este relativ redus. Se pescuieste cu undita fie pe litoralul marin, de pe stancile si digurile construite artificial, fie din barci, la o distanta mica de mal. Sunt si unele specii de pesti de talie mica, care se folosesc drept nada la pescuitul altor pesti mai valorosi. Baza pescuitului sportiv o constituie guvizii, care se prind mai mult de pe mal, scrumbia albastra si stavridul, care se pescuiesc din barca. Zarganul, chefalul si calcanul se pescuiesc rareori cu undita. Aterina, hamsia, gingirica, sprotul si sardeluta sunt mai curand pesti de nada.
Desi litoralul nostru nu ofera pescarilor sportivi pesti de talie mare, totusi se pot face aici partide extrem de bune si interesante. In ceea ce priveste locurile cele mai "bune" atat de pe tarm, cat si din barca, ca si la pescuitul in apele dulci, si in Marea Neagra exista locuri de o mai mare concentratie a pestilor. Aceste locuri pot fi descoperite cunoscand in primul rand biologia speciei (sau a speciilor) pe care dorim sa o prindem, precum si a conditiilor hidrologice din zona respectiva (adancime, curenti, natura fundului, stratificatia regimului termic ale apei marii etc.). In cautarea locului optim de pescuit, indicatiile oferite de localnici sunt de mare folos. Acest lucru este valabil si in privinta alegerii celor mai potrivite unelte si a aplicarii corecte a metodelor de pescuit sportiv.

Pescuitul in apele de ses

Cea mai mare parte a apelor din Romania in care poate fi practicat pescuitul sportiv atat ca lungime, cat si ca suprafata este alcatuita din raurile si lacurile din regiunile de ses. Acestea cuprind in primul rand Dunarea (1072 km), care impreuna cu cele trei brate din Delta: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, totalizeaza peste 1500 km. Principalele rauri sunt: Muresul, Oltul, Somesul, Jiul, Siretul, Prutul etc., curg pe cele mai lungi portiuni si se varsa tot in regiunile de ses.

In zonele de ses se afla si majoritatea lacurilor: lagunele cu apa dulce din apropierea litoralului Marii Negre, din care fac parte si lacurile Razelm, Sinoe, Zmeica si Golovita; laculrile de acumulare din sistemele hidroenergetice de la Portile de Fier I si II; lacuri naturale, mai mici sau mai mari (Snagov, Caldarusani, Cernica, etc.), lacurile de acumulare (Varsolt, Surduc, Gilau etc.), balti naturale sau iazuri amenajate, lacuri de acumulare hidroenergetice pe Olt, Bistrita, Cibin etc.

Fiecare dintre tipurile de ape de ses enumerate are conditii hidrologice si hidrobiologice specifice, dispune de o anumita flora si fauna autohtone. Conditiile de mediu, caracteristice diferitelor tipuri de ape de ses, determina calitatea in ceea ce priveste speciile de pesti ce traiesc in aceste ape, dar si cantitatea in cadrul speciilor respective.
Pestele cel mai reprezentativ din portiunile de ses ale raurilor noastre este crapul (Cyprinus carpio), dar pe langa el se afla in numar mare si linul (Tinca tinca), carasul (Carassius auratus), platica (Abramis brama), cosacul cu bot ascutit (Abramis ballerus), cosacul (Abramis sapa), batca (Blicca bjoerkna), babusca (Rutilus rutilus), obletul (Alburnus alburnus), sabita (Pelecus cultratus). Viteza redusa a cursului raurilor din acest zone, precum si cantitatile mari de substante dizolvate in apa creeaza conditii optime pentru dezvoltarea organismelor vegetale (fitoplancton) si animale (zooplancton) care plutesc in rauri sau lacuri si care constituie hrana abundenta atat pentru puietul, cat si pentru exemplarele mature ale speciilor de pesti.
Lacurile, baltile, precum si celelalte tipuri de ape statatoare din regiunile de ses si raurile lent curgatoare, cu multe meandre, sunt marginite de o vegetatie acvatica luxurianta, formata din stuf, papura, pipirig etc. in multe locuri din Delta, aceste plante acopera suprafete intinse. Adancimea apei variaza, speciile mai mici de pesti abunda, motive pentru care si pestii rapitori gasesc aici conditii optime. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), salaul (Stizostedion lucioperca), salaul vargat (Stizostedion volgense), bibanul (Perca fluviatilis), avatul (Aspius aspius), ghibortul (Acerina cernita), rasparul (Acerina schraetser), somnul pitic (Ictalurus nebulosus).
In afara de speciile amintite, aceste ape adapostesc inca multe alte specii, de obicei de talie mica si pasnice, care constituie, in parte, hrana pestilor rapitori (stiuca, salaul, somnul etc.). Amintim astfel obletul (Alburnus alburnus), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), vaduvita (Leuciscus idus), tiparul (Misgurnus fossilis), plevusca (Leucaspius delineatus), porcusorul (Gobio gobio), tiganusul (Umbra krameri).
Lacurile si baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, precum si lacurile din preajma tarmului marii sunt populate de ghidrin (Gasterosteus aculeatus), palamida de balta (Pungitius platygaster), moaca de bradis (Proterorhinus martnoratus), porcusorul de nisip (Gobius kessleri), guvidul de balta (Gobius fluviatilis).
Dintre speciile migratoare de pesti trebuie amintita anghila (Anguilla anguilla), care poate fi pescuita in Dunare si pe cursul inferior al unora dintre afluentii sai.
Cega (Acipenser ruthenus) constituie captura cea mai de pret, mai ales pentru pescarii profesionisti si sportivi de pe Dunare.
In apele de ses se pot pescui si alte specii: unele dintre acestea migreaza din mare si se stabilesc temporar (pentru a se reproduce sau pentru a petrece aici iarna) in Dunare. Astfel de pesti sunt: morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus). Tot pentru a se reproduce scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si rizeafca (Alosa caspia nordmani) migreaza primavara, in numar foarte mare din Marea Neagra in Dunare.

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.

Sonarul

Orice pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa, nepercepute de urechea umana. Astazi acest lucru este perfect posibil si pentru noi cu ajutorul sonarelor.

Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune exterioara (efectul piezoelectric). Atunci cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. In functie de complexitatea sonarului, alaturi de vizualizarea pestilor aflati in zona fascicolului ultrasonic mai putem obtine si alte informatii precum viteza pestilor aflati in miscare, temperatura apei. Majoritatea sonarelor dispun de filtre care permit afisarea pestilor pe ecran pe game de dimensiuni. Mai facem precizarea ca, consecinta a unor legitati ale fizicii, undele folosite aici sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la suprafata traductorului. Atentie !! Bulele de aer din apa dau ecouri foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie verificata prin scanari repetate.
In primul rand trebuie sa tinem seama de adancimea/distanta unde vrem sa facem investigatiile. Vrem sa vizualizam topologia fundului apei sau numai sa localizam pestii ? Unda ultrasonica emisa in apa are forma unui fascicol de forma conica, similara fascicolului de lumina al unei lanterne pe timp de ceata. Fascilolul poate fi bine focalizat si spunem ca "bate" departe sau poate fi mai divergent, caz in care prinde in vizor o arie mai mare dar cu rezolutie satisfacatoare doar in apropiere. In cazul sonarelor, aceasta focalizare este data de unghiul traductorului (uzual are 9, 20 si 45 grade). Sensibilitatea sonarului la o anumita distanta depinde de puterea sursei de alimentare a traductorului si de frecventa semnalului de excitare a cristalului emitor. Frecventa este un parametru similar culorii luminii; pe timp de ceata alegem faruri albastre sau de alta culoare care este mai putin atenuata de ceata. In acest caz, undele cu frecventa mare dau rezolutie mare dar sunt puternic atenuate la distante mai mari, pe cand cele cu frecventa mica se propaga mai bine dar necesita surse de alimentare mai puternice (exercita o presiune sonica mai mica la aceeasi putere de emisie). Un traductor cu unghiul de 20 grade, alimentat la surse duale de 200kHz si 455 kHz, poate acoperi cam cele mai variate intrebuintari pentru pescuitul din tara noastra (pescuit din barca, de la mal, pescuit maritim). Asadar, nu cumparati orice sonar doar pentru ca scrie pe el sonar; verificati cu atentie tipul palpatorului, puterea si frecventa sursei precum si domeniul de utilizare recomandat de producator.

Lacul Pecineagu

Lacu Pecineagu este situat intr-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer-Papusa, pe cursul superior al raului Dambovita.

Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m inaltine. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentari cu apa, productie de energie hidroelectrica si irigatii.
La baza mastii de etansare este executata o galerie perimetrala pe conturul careia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj.

Pescuitul Sportiv in luna Aprilie 2012

La inceputul lunii, rezultate din ce in ce mai bune la pestii pasnici: rosioara, babusca, crap, caras, scobar, mreana. De asemenea, se prinde bine stiuca, dupa depunerea icrelor aceasta hranindu-se intens. In a doua parte a lunii incepe prohibitia la toate speciile de peste din apele naturale, colinare si de ses, cu exceptia Marii Negre. Pescuitul stiucii in aceasta perioada va fi reglementat prin ordin al ministrului.
In luna aprilie pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.
- Avat - se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;
- Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
- Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
- Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la mamaliga;
- In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
- Mreana prefera inca branza topita;
- Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
- Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
- La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
- Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.
La mare se pescuiesc guvizi.

Solunar Aprilie 2012

Lacul Paltinu

Barajul Paltinu este situat in Valea Doftanei din jutetul Prahova, pe cursul raului Doftana. Barajul Paltinu este situat la cota 645 m. si are o inaltime de 108m si o lungime de 455m. Constructia barajului a inceput in 1966 iar in anul 1971 a fost dat in folosinta, barajul a mai fost consolidat intre anii 1976 si 1982. Barajul serveste la alimentarea cu apa potabila a localitatilor Campina si Ploiesti, la producerea de energie hidroelectrica dar si pentru irigatul zonei Baicoi-Ploiesti.

Lac de acumulare, foarte adanc, cu un ridicat risc de agatare pe fund. Din DN 1 se traverseaza orasul Campina pe directia Valea Doftanei, se circula pe soseaua care merge pe langa raul Doftana pana la baraj, exista si un mijloc de transport, un autobuz, care trece pe langa lac spre Valea Doftanei.
Barajul Paltinu este situat intr-o zona superba, ideala pentru relaxare, plimbari si aer curat. Se poate pescui pe partea dreapta a barajului, nu se poate accede pe baraj fiind pazit de jandarmi. Lacul este foarte bun pentru pescuitul pestilor rapitori: biban, stiuca si clean. Lacul de acumulare Paltinu este foarte adanc, pericolului de inec este foarte ridicat datorita curentilor, facand astfel scaldatul interzis. Din ultimile date pe care le avem, lacul este in proprietatea AGVPS.
In sectiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronuntata. Pe malul stang, se afla o terasa cu o latime de circa 100 m. Roca de baza este formata din gresie cu intercalatii de sisturi marnoase si argiloase. Roca de baza este traversata de mai multe falii si un sistem complex de fisuri.

Balta Moara Vlasiei 2

Balta Moara Vlasiei 2 are circa 22 de ha, adancimi intre 3 si 4.5 metri si cam 35 de tone de crap! Crapii sunt majoritatea intre 4 si 9 kg, dar exista si numeroase exemplare de peste 10 kg, recordul in 2007 fiind de 17 kg. In lac se mai gasesc si somni uriasi, stiuci ca in delta , iar ctenul este mereu pregatit pentru un drill pe cinste. Se pescuieste numai pe un mal, unde posibilitatiiile de campare sunt extraordinare, iar curatenia pe balta este perfecta. Latimea baltii este intre 100 si 400 de metri.

Pescuitul incepe la ora 06,00 si se termina la ora 18,00. Este strict interzis sa puna pestele in acelas juvelnic 2 sau mai multi pescari. Este strict interzis pescuitul la BOMBA. Pescarul poate sa pescuiasca cu maxim 4 scule (lansete sau undite) obligatoriu dotate cu 1 (un) singur carlig si plumb sau momitor pierdut. Pescarii vor trebui sa fie dotati cu saltea de primire si spray dezinfectant (cei care nu au asa ceva, pot cere de la paznicul care incaseaza taxa).
Specii de pesti intalnite: caras, crap, rosioara, salau, somn, stiuca. Taxa pentru balta este 100lei. Detalii telefon: 0728908400.
Cale de acces:
Bucuresti –Otopeni, la Balotesti se face dreapta – Caciulati – Moara Vlasiei – la statuie se face la stanga – drumul duce direct pe balta.
Bucuresti – Colentina – de la D-na Ghica – str. 7 Noiembrie – Stefanesti (se trece Linia de Centura) com. Dascalu in centru se face la stinga spre Moara Vlasiei – se trece peste calea ferata si la urmatoarea intersectie (in centru) tot inainte pe un drum de piatra ce va duce direct pe malul baltii.