La multi ani!

Banc Pescaresc

-Gata, zise unul dintre pescari, azi am venit degeaba. Nu mai este nimic de facut, sa ne strangem sculele si sa plecam acasa!
-Ba mai avem ceva de facut.
-Ce?
-Sa ne punem de acord cu ce povestim acasa.

Caricatura Pescuit

Sursa: www.vidu.ro

Montura Caras pentru copca

Pentru a nu da gresi in pescuitul la copca si tot odata a compromite partida , trebuie sa tineti cont de cateva reguli. Gheata sa transparenta si cel putin 10 CM. Gheata trebuie sa fie formata prin inghetarea apei ci nu prin acumularea zapezii si inghetul acesteia. Daca grosimea ghetii este la limita, va recomandam folosirea talpicilor pentru distribuirea greutatii pe o suprafata mai mare. Daca gheata este mai subtire la mal incercati sa intrati pe o bucata de “blana”(scandura).
Varga scurta, intre 1,5-2m cu o linie fixa a carei lungime sa fie in functie de locul unde pescuim, echipata cu un fir de 0.10-0.12.
Pluta trebuie sa fie una sensibila , scurta si fara antena. Majoritatea pescarilor folosesc plutele para, cu coada in jos care raman la suprafata apei iar posibilitatea inghetului fiind redusa. Apa se scruge pe langa pluta iar crusta de gheata care s-ar forma ar ingreuna-o. Pentru a nu ingheta apa din copca si a sesiza mai bine miscarea fina a plutei puneti putin ulei in apa.
Carligul trebuie sa fie unul de marime mica 16-18, nichelat, subtire, de culoare rosie sau aurie.
Momeala libelule, virmusi, rame subtiri dar acestea trebuie tinute in buzunar la cald pentru a nu ingheta si implucit murii. Pestii iarna sunt foarte lenesi si de acea ne trebuie acest tip de momeala care sa faca senzatie in apa. Aceasta momeala poate fi amestecata cu nada care ar trebuii sa fie bogata in faina de carne si alte proteine.

Freza pentru copca

Extrem de usor de manuit, freza perforeaza gheata cu grosimea de 1m, foarte usor de transportat datorita plierii.
Taierea unei copci se poate face cu foarte putin zgomot si un efort minim folosind freza.
Dar pescarii folosesc si diverse metode artizanale, cum ar fi dalta si ciocanul, toporul sau drujba.
Dar cea mai buna metoda, simpla si eficate este freza.

Sfaturi pentru pescuitul stiucii la copca

Gasirea stiucii este una, dar, sa ii atragi atentia este alta. O modalitate foarte buna de capturare in timpul iernii este cea de folosire a unui pestisor viu. Unii pescari va vor spune ca nu este chiar cea mai buna metoda, dar va pot asigura ca ea functioneaza chiar foarte bine. De ce este indicat un pestisor viu? Nu este bine sa lasi stiuca sa vina sa muste momeala, ea este atrasa mereu de miscare si prin urmare intotdeauna va fi tentata sa alerge dupa hrana sa o prinda. Asa ca daca are ce sa vaneze, sigur nu va ezita sa o faca.

Stiuca va sta in ape de adancime mai mica decat pe timpul verii. Veti gasii stiuca in ape si de 50 cm. Dar daca pescuiesti la copca nu este bine totusi sa stai pe langa buturugi sau vegetatie, deoarece in aceste locuri gheata poate fi subtire si nu va rezista la greutatea corpului tau. Totusi apele cu adancimi mici si vegetatie sunt cele cu sansele cele mai mari de a gasi stiuca.
Utilizeaza momeala vie. Stiuca este un pradator, asa ca va fi mereu atrasa de miscarea din jurul sau. De asemenea nu trebuie sa ignoram faptul ca ii place sa ucida. Chiar si daca folosesti momeala artificiala, utilizeaza una care sa produca cat mai multe vibratii si miscare sub apa.
Trebuie sa oferi momeala chiar in zona de atac a stiucii, pentru aceasta, alege o suprafata pe ghiata, unde sa poti estima cat de cat adancimea apei. Foloseste o freza si realizeaza doua gauri la distanta de 3-4 pasi una de alta. Arunca in fiecare gaura cate o linie cu momeala. Daca a muscat la una din undite, dupa ce esti sigur ca s-a agatat, poti fugii repede la cea de adoua gaura lasand prima undita in apa, oricum stiuca este agatata. Stiuca vaneaza de multe ori si in carduri mici asa ca ai mari sanse ca la a doua undita sa atace alta, asa ca poti avea doua capturi in cateva minute.Găsirea stiucii este una, dar, sa ii atragi atentia este alta. O modalitate foarte buna de capturare in timpul iernii este cea de folosire a unui pestisor viu. Unii pescari va vor spune ca nu este chiar cea mai buna metoda, dar va pot asigura ca ea functioneaza chiar foarte bine. De ce este indicat un pestisor viu? Nu este bine sa lasi stiuca sa vina sa muste momeala, ea este atrasa mereu de miscare si prin urmare intotdeauna va fi tentata sa alerge dupa hrana sa o prinda. Asa ca daca are ce sa vaneze, sigur nu va ezita sa o faca.
Stiuca va sta in ape de adancime mai mica decat pe timpul verii. Veti gasii stiuca in ape si de 50 cm. Dar daca pescuiesti la copca nu este bine totusi sa stai pe langa buturugi sau vegetatie, deoarece in aceste locuri gheata poate fi subtire si nu va rezista la greutatea corpului tau. Totusi apele cu adancimi mici si vegetatie sunt cele cu sansele cele mai mari de a gasi stiuca.
Utilizeaza momeala vie. Stiuca este un pradator, asa ca va fi mereu atrasa de miscarea din jurul sau. De asemenea nu trebuie sa ignoram faptul ca ii place sa ucida. Chiar si daca folosesti momeala artificiala, utilizeaza una care sa produca cat mai multe vibratii si miscare sub apa.
Trebuie sa oferi momeala chiar in zona de atac a stiucii, pentru aceasta, alege o suprafata pe ghiata, unde sa poti estima cat de cat adancimea apei. Foloseste o freza si realizeaza doua gauri la distanta de 3-4 pasi una de alta. Arunca in fiecare gaura cate o linie cu momeala. Daca a muscat la una din undite, dupa ce esti sigur ca s-a agatat, poti fugii repede la cea de adoua gaura lasand prima undita in apa, oricum stiuca este agatata. Stiuca vaneaza de multe ori si in carduri mici asa ca ai mari sanse ca la a doua undita sa atace alta, asa ca poti avea doua capturi in cateva minute.

Balta Romanesti

Balta Romanesti este situata intr-o zona linistita, ferita de zgomot si poluare. Aici va puteti relaxa cu familia si prietenii la un gratar sau o plimbare. Pescuitul sportiv se poate practica tot timpul anului. Balta Romanesti nu este prevazuta cu iluminare pe timp de noapte momentan dar va fi in curind, iar pe timp de zi puteti sa stati linisti sub umbra salciilor sau pe ponton. Se poate intra cu masina foarte usor si se pot amplasa si corturi fara nici-o taxa in plus. De asemenea se poate planta cu barca personala sau cu navomodele fara o taxa speciala.
Taxa este de 50 Ron / zi. La 5 partide de pescuit primiti 1 partida de pescuit GRATUITA.La grupuri de peste 10 persoane, pretul taxei se negociaza. Nr de lansete/undite/persoana = 5. Femeile si copii sub 14 ani, pot pescuii GRATUIT in limita a 5 scule. Cantitatea de peste retinuta este de 20kg – diferenta se plateste. Puietul de crap nu se retine restul se poate lua in orice cantitate
Specii de pesti intalnite: babusca, biban, caras, clean, crap, rosioara. Telefon Contact: 0722927995.
Cale acces. Balta Romanesti se afla in com Potlogi satul Romanesti judetul Dambovita la o distanta de 35-40 km de Bucuresti. Accesul se poate face pe autostrada Bucuresti-Pitesti pana la km 30 dupa care se urmeaza traseul Palanca – Stoenesti -Carpenisu – Potlogi – Romanesti sau pe DN7 prin com: Lunguletu – Poiana – Romanesti

Banc Pescaresc

Bula pescuieste, iar in capatul carligului se afla o felie de mar.
Un pescar se tot uita la el pana la un moment dat, cand ii spune:
-Fiule, nu se pescuieste cu mar, ci cu o rama sau cu un vierme!
-Stiu, spune Bula, dar viermele se afla in mar!

Balta Batogu

Balta Batogu este o balta destul de intinsa cu foarte mult stuf si cu adancimi mici.
Taxa este de 50 Ron / 12 h. Nu exista limita de retinere. Nr de lansete/undite/persoana = 5. Localizare: Localitatea Batogu din judetul Braila la 65 km de Braila.
Mergeti din Braila spre Buzau (DN2B), intre comuna Oprisenesti si Gara Ianca faceti stanga spre comuna Bordei Verde, de aici mergeti spre Ionesti si apoi Batogu. Balta Batogu se afla la 7 km de satul Batogu pe un drum de tara.

Banc Pescaresc

Iarna grea ...brrrr! Cica era un pescar fanatic. Si de fanatic ce era se duce el intr-o zi la pescuit desi era mult sub zero. Scoate tarnacopu' sa dea o copca, dupa care-si arunca sculele in apa. Sta el ce sta si odata aude o voce din spate:
- Aici nu este peste!
Gagiu' cand aude isi scoate unditele din apa si se muta mai incolo...tot nu misca. Dupa o vreme, aude iarasi vocea:
- Aici nu se afla peste!
Gagiu' suparat se muta din nou, sparge gheata, dupa care-si arunca sculele in apa. Din nou, in spatele lui, vocea:
- Aici nu vei gasi peste!
Enervat, pescaru' se-ntoarce si graieste:
- Da'cine pi*a ma-tii esti tu, ba, de-mi tot sperii norocul?
- Eu sunt directorul patinoarului!

Lacul Pecineagu

Lacu Pecineagu este situat intr-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer-Papusa, pe cursul superior al raului Dambovita.

Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m inaltine. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentari cu apa, productie de energie hidroelectrica si irigatii.
La baza mastii de etansare este executata o galerie perimetrala pe conturul careia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj.

Pescuit la Scobar

Pescuitul Sportiv in luna Decembrie 2011

Odata cu racirea accentuata a apelor, hranirea pestilor scade mult in intensitate sau inceteaza complet. Dupa inghetarea apelor, pescuitul la copca da bune rezultate la pestii rapitori (stiuca, biban, salau) si la pestii pasnici (babusca, rosioara). In apele de munte ramane deschis pescuitul la lipan (dintre salmonide), dar cu sanse foarte reduse de succes.
Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.
- Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi;
- Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si
rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
- Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
- Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;
- Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
- Scobarul- ca in noiembrie;
- Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent.
La mare - guvizi.

Solunar Decembrie 2011

SOLUNAR 2011 - click aici

Lacul Puiu

Lacul Puiu are in vecinatate satul de vacanta Rosu, cam la 12km de Marea Neagra.
Zona de amplasament a satului de vacanta este recunoscuta ca fiind cea mai renumita din Delta Dunarii (canalul Puiu – Rosu pentru pescuit la stiuca si lacurile Luminita – Puiulet pescuit la stiuca). Satul are si un restaurant (150 locuri), un bar de zi si o discoteca. Posibilitatile de relaxare sunt diverse: de la pescuit, plimbare prin delta cu barcile, schi nautic, pana la seri distractive in jurul unui foc de tabara sau in jurul meselor special amenajate cu specific pescaresc.
Pentru a ajunge la Lacul Puiu porniti din localitatea Sulina pe canal pana la cherhanaua Rosulet. Distanta dintre Sulina si Lacul Rosu este de 10km. Traversand lacul Rosu spre vest perpendicular cu canalul de acces dinspre Sulina puteti ajunge in lacul Puiu.

Raul Aries

Aries (in latina Aureus, maghiara Aranyos, de la arany „aur”; cele mai vechi atestari latina Crisola (din elina) si latina Auratus) este un rau in Transilvania, vestul Romaniei. Izvoraste din Muntii Bihorului, care fac parte din Muntii Apuseni. Are o lungime de apoximativ 164 km. Se varsa in Mures in aval de Ludus. Curge prin judetele Alba si judetul Cluj. Orasele Turda, Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries.
Raul Aries se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic.
Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor, o regiune rustica pitoreasca. Bazinul raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium), bogata in aur, argint etc.
Numele maghiar (Aranyos) inseamna "aurit", o referire la aurul din rau (lat. aureus).
Unele asezari din zona, precum Baia de Aries, Arieseni, Ghiris-Aries (vechiul nume al Campiei Turzii), Gura Ariesului, Luncani, si diviziuni administrative (ex. Scaunul Secuiesc al Ariesului, al carui teritoriu a fost inglobat in 1876 in comitatul Turda-Aries) evoca numele raului.

Pastrav Curcubeu Record

Recent, in centrul Angliei, langa oraselul Rutland, intr-unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Europa, care este totodata si un rezervor de apa potabila, un pescar a avut norocul sa captureze un pastrav curcubeu in greutate de 4,575 kg.
Acest pastrav este considerat captura anului si a intrecut vechiul record, ce avusese „doar” 4,121 kg.

Reteta de boilies pentru cteno

Ingrediente:

• 20% malai;

• 25% gris;

• 20% mancare pentru pasarele macinata fin;

• 10% faina de soia;

• 10% crochete pentru pisici kitekatt, cu arome de legume, macinata fin;

• 5% faina de orez;

• 5% nuca de cocos macinata fin;

• 5% usturoi granulat macinat fin;

Mod de preparare:
La toate acestea se adauga miere de albine, nu este o doza anume , puneti miere treptat, pana cand aluatul de boilies inceteaza sa fie prea lipicios.
Dupa ce aluatul s-a framantat, se adauga 20 ml ulei de masline. Uleiul trebuie sa fie neaparat de masline, nu poate fi inlocuit cu altceva si trebuie introdus numai dupa ce aluatul este pregatit. Apoi bagati aluatul intr-o punga de plastic inchisa bine si tineti-l o ora in frigider.
Abia dupa aceea rulati si fierbeti boiliesurile, timpul de firebere este de 90 secunde.

Balta Fundulea 6

Balta Fundulea 6 are o suprafata de 30 hectare, este amenajata de curand, adancine intre 1,5 si 3 m, se face periodic igienizarea malurilor (se aduna gunoaiele, etc). Balta Fundulea 6 este populata periodic cu peste din Croatia.
Taxa este de 60 Ron / 12h, 100 Ron / 24h, 80 Ron – plantat / 12h, 130 Ron – plantat / 24h. Se pot retine 10 kg de peste din care 6 kg crap si 4 kg caras, ce depaseste 6 kg la crap costa 15 Ron/kg, ce depaseste 4 kg la crap se da drumu in apa.
Nr. de lansete/undite/persoana = 5. Specii de pesti intalnite: caras, crap. Telefon Contact: 0764682200.
Cale de acces. Mergeti din Bucuresti spre Fundulea, ori pe A2 ori prin Pantelimon – Branesti – Islaz – Fundulea. Inainte de intrare in Fundulea cu aprox. 500m se vede un panou de informare unde faceti stanga pe un drum de tara si in fata veti vedea pe partea stanga balta Fundulea 6 si pe partea dreapta balta Fundulea 7. Localitatea Fundulea din judetul Calarasi la 35 km de Bucuresti

Pescuit din Delta in Carpati

Cred ca nu exista nici macar o singura carte, oricat de voluminoasa, care sa reuseasca sa acopere fie si pescuitul unei singure specii, oferiind solutii universal valabile.
Indiferent de genul de pescuit adoptat, intre pescar si peste exista aceeasi legatura, undita. Pescarul imaginat de noi nu este lansetist numai pentru ca aceia practica pescuitul in miscare sunt considerati mai sportivi decat "fixistii", adica cei care pescuiesc de pe loc.
In conceptia autorului acestor randuri, pescarul este modern nu pentru ca foloseste ustensile sofisticate, ci pentru ca pescuieste ca un om al epocii sale, dornic sa umble, sa vada si sa cunoasca.

Pescuitul la crap. Ghid complet

Pescuitul la crap. Ghid complet este o adevarata enciclopedie ilustrata a pescuitului la crap, cu sfaturi din partea a doi dintre cei mai dinamici pescari tineri, castigatorii Cupei Mondiale de Pescuit la Crap din 1996. Cartea abunda in informatii si sfaturi despre felul in care sa pescuiti pana si crapii cei mai vicleni:
- Descriere detaliata a crapului in sine si a felului in care trebuie avut grija de specie
- Sfaturi pentru alegerea celor mai bune echipamente
- Consideratii tactice, ca lansarea, plumbuirea si localizarea pestilor
- Diverse nade si momeli, inclusiv retete pentru prepararea de boilies si strategii de nadire
- Monturi si noduri
- Pescuitul la crap pe rau, pescuitul pestilor mari si concursurile de pescuit la crap
- Recordul mondial din 1998, de 37,280 kg, inregistrat pe faimosul lac romanesc Raduta (Sarulesti)
Simon Crow a descoperit pescuitul la crap in 1980 si a prins crapi de pe aproape 200 de lacuri si balti. Este jurnalist si realizator de emisiuni TV dedicate pescuitului, ca si consultant pentru industria pescuitului si a echipamentelor pentru pescuit. Aceasta este a treia carte pe care a publicat-o despre pescuitul la crap.
Rob Hughes a prins primul sau crap la sfarsitul anilor 1970 si de atunci a progresat mereu, pescuind pe tot globul. Este promotor si jurnalist de pescuit, cu rubrica permanenta in principalul saptamanal de pescuit din Marea Britanie, Angling Times, si este organizatorul campionatelor britanice de pescuit la crap.

Balta Sapunari

Balta Sapunari are aprox. 12 h, reamenajata recent: lucrari de dragare, dig refacut, taluzarea malurilor. Lacul Sapunari se afla intr-un proces continu de imbunatatire a facilitatilor oferite pescarilor, asa ca lucrarile de amenajare vor continua cu pietruirea drumurilor, plantarea de copaci, umbrare, etc. Populari recente (2011) cu 6 tone de crap diverse generatii (intre 500 gr si 6 kg) si peste 5000 de alevini de stiuca.
Taxe: 60 ron 12 ore cu retinerea a 4 kg de crap si fara limita la caras, 35 ron 12 ore catch & release. Este permis pescuitul noaptea cu conditia parcarii masinii la sediul administratiei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, stiuca. Telefon contact: 0727.09.8888.
Cale de acces. Se iese de pe A2 la Lehliu, stanga pe traseul Lehliu Gara -Lehliu Sat. Dupa intrarea in Lehliu Sat se urmeaza indicatorul dreapta catre Urziceni, se iese din Lehliu Sat si dupa aprox. 1 km, se face un drum in dreapta de 500 m catre balta Sapunari. Se ajunde foarte usor, traseul este foarte bine marcat. Localitatea Sapunari din judetul Calarasi la 77 km de Bucuresti

Raul Dambovita

Raul Dambovita isi are izvorul in Muntii Fagaras pe versantul muntelui Curmatura Oticu. Cursul superior de la izvoare pana la confluenta cu Boarcasu este cunoscut si sub numele de Raul Izvorul Oticului sau Raul Oticu.
In drumul sau spre varsarea in Arges, raul strabate mai multe unitati de relief: Muntii Fagaras, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Leaota, Subcarpatii Getici si Subcarpatii de Curbura, Podisul Getic, Campia Inalta a Targovistei, Campia Titu, Campia Bucurestilor si Campia Burnasului.
Raul si-a lasat amprenta aspura culturii romanesti in nenumarate feluri, dar si asupra vietii cotidiene a locuitorilor capitalei. Dambovita este un rau incarcat cu o istorie bogata, controversata si interesanta. Fiecare conducator, de cand s-a stramutat capitala la Bucuresti, a dorit sa-si lase amprenta asupra raului care scalda orasul de secole. Sursa: ro.wikipedia.org

Mreana Record

Un pescar a prins zilele trecute o mreană uriaşă în apele britanice – este vorba despre un exemplar de 6,3 kg pescuit în râul Lincolnshire.
Mreana a mușcat cârligul într-o zonă din apropierea unui banc de nisip, pescarul folosind echipament de pescuit la match (sheffield).
Acest exemplar a fost desemnat drept al doilea record din toate timpurile prins pe râul Lincolnshire şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai mari capturi din acest an. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Biban Record

Recordul la biban in Marea Britanie a fost doborit recent de un pescar britanic. Ken Brown, a capturat un biban de 2,656 kg. Vechiul record avea doar cu cateva sute de grame mai putin, dar fusese mult timp etalonul pentru un biban de colectie.

Bibanul a fost capturat la rama, pusa pe un carlig numarul 6, iar pescarul a folosit un fir monofilament de 5 lb. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Balta Mozacu

Deschisa in iulie 2011, la balta Mozacu se permite pescuitul între orele 6.00 şi 19.00. Noaptea accesul este inchis. Intrarea la locul de pescuit se face cu masina, iar dupa lasarea bagajelor aceasta va fi dusa în parcarea amenajata. La plecare se va merge la masina în prezenta paznicului, dupa ce s-a efectuat controlul pestelui oprit.
Regulament balta Mozacu. Taxa este de: 50 Ron / 12h, 5 Ron / kg de crap comun si crap oglinda (doar dimensiuni 1,5kg – 4kg). Nr de undite/lansete: 4. Se poate retine o cantitate mare de crap, contra cost. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, Fitofag, salau
Cale de acces. Din Bucuresti se poate ajunge pe A1 pana la iesirea spre Petresti. Continuati drumul spre Visina, Fierbinti dupa care luati la dreapta spre Slobozia (comuna) si ajungeti la Zidurile. In localitatea Zidurile se face dreapta la iesire si dupa aproximativ 1km se ajunge la balta Mozacu.

Raul Tisa

Tisa (in maghiara Tisza, in germana Theiß) este un rau care curge prin Romania, Ucraina, Slovacia, Ungaria si Serbia, apoi se varsa in Dunare langa Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunarii si aduna apele de pe o suprafata de 157.186 km².
Tisa este raul colector al apelor ce izvoresc din Carpatii Padurosi (Ucraina), in Romania curge pe o portiune de 64,6 km la granita de nord a tarii, cea mai mare parte a cursului este pe teritoriul Ungariei si Iugoslaviei unde dupa ce colecteaza raurile din nord-vestul Romaniei se varsa in Dunare.
Raul a fost cunoscut ca Tisia in Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia si Pathissus (Plinius cel Batran, 4.25).
Tisa curge pe o lungime de 1378 km, cursul sau despaseste astfel pe cel al Rhinului.
Pana la granita cu Romania, Tisa este limpede si curge iute, prin vai stramte. Apoi, traverseaza intreaga Ungarie, unde curge mai lent; parcurge campiile intinse din Est si se intalneste cu Dunarea pe teritoriul Serbiei. Ea separa cele doua regiuni istorice Banat si Bačka (Bácska) din Voivodina.
Este navigabila, incepand din Sziget, pentru vase cu abur doar din Szolnok mai departe (aceste vapoare ajungeau altadata pana la Tokaj).
Canalul Bácsér o uneste din nou cu Dunarea, canalul Bega, cu Temes (Timisul).
Abia iesind din Ungaria, Tisa intra in Republica Serbia, prin nordul acesteia, in provincia autonomă Voivodina. Continuă apoi să curgă prin localitătile Kanjiza, Novi Knezevac, Senta (20.302 loc. in 2002), Padej (2,882), Ada, Mol (6.786 loc.), Becej (40.877 loc.) si Novi Becej. Primeste prin stanga apele raului Bega (255 km) si apoi ajunge la Titel si Knicanin. Se varsa in cele din urma in Dunare, prin stanga, in apropierea localitatii Stari Slank. Sursa: ro.wikipedia.org

Nod Double Swiwel

Nodul Double Swiwel este un nod folosit in pescuit la realizarea liniilor duble. Este foarte util in legarea: agrafelor, vertejelor, sau agrafe rapide. Nodul rezultat este foarte simplu si foarte rezistent. Practic asigura linia de pescuit foarte bine. Acest nod este utilizat la realizarea monturilor precum montura fir de par.

Captura Record - somn de 90 de kg

Mihnea Pasek, in varsta de 38 de ani, a mers la pescuit cu Claudiu Fiu, colegul sau de pescuit, dar si un pescar priceput. Cei doi au ajuns pe raul Jiu, in zona barajului de la Turceni, in jurul orelor 09.00. Au planificat o partida de pescuit la somn din barca, la clonc. Inarmati cu rabdare, Mihnea si Claudiu au inceput partida de pescuit cu optimism. Nu au asteptat mult si au avut si primul tras, care s-a dovedit a fi unul destul de puternic. Nu mica le-a fost mirarea sa constate ca este vorba de un peste puternic. „Am fost la pescuit cu barca la clonc, o tehnica mai veche, pe Jiu, in zona barajului de la Turceni. Am ajuns acolo in jurul orelor 09.00, iar in jurul orelor 11.00, a tras somnul. Prietenul meu, Mihnea, cel care l-a prins, s-a luptat 36 de minute cu pestele, care a avut o greutate de 80-90 de kilograme. L-am scos in barca si l-am mentinut in viata timp de o ora, iar apoi am stabilit sa eliberam pestele, lucru pe care l-am si facut”, a spus Claudiu Fiu.
Pentru partida de pescuit de ieri, Mihnea a folosit o lanseta cu lungimea de trei metri si fir de 0,60. Ca momeala, pescarul a folosit un pestisor viu. Dupa ce a fost scos din apa, pestele a fost cantărit si masurat, avand o greutate de aproape 90 de kilograme si o lungime de 2,10 metri. „Este cea mai mare captura a mea de pana acum. Senzatia a fost de nedescris, iar adrenalina a inlocuit durerea de spate si de mana. Cam 15 minute nu l-am miscat de pe fundul apei. Am uitat si de durere pana la urma, m-am concentrat, Claudiu m-a ajutat cu barca, din frana si din fir l-am carmit si l-am obosit. Mi-am dat seama ca este foarte mare, daca nu il oboseam, nu reuseam sa il scot. M-am luptat cu el mai bine de o jumatate de ora, dar a meritat. Am vorbit cu Claudiu si am stabilit sa eliberăm somnul, pentru ca un peste de marimea si greutatea aceasta este un reproducător extraordinar, care iti da ocazia sa prinzi mai multi in viitor”, a spus Mihnea Pasek. Cei doi au mai prins ieri inca doi somni, cu greutatea de cinci kilograme.
Sursa: www.gorj-domino.com

Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol ("Ghiolul Mare" in folclorul local, sau "lacul Mamaia" in limbaj turistic), este o laguna aflata in judetul Constanta. Are o lungime de 7,5 km si o latime de 2,5 km. Pe cele 1.900 hectare ale sale se practica sporturi de apa precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insula calcaroasa, Ovidiu, cu o suprafata de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant. Numele este de origine turca: Sütgöl = Lacul laptelui/de lapte.
Lacul este separat de mare printr-un cordon litoral, pe seama caruia a luat nastere plaja Mamaia. In zona tarmului Marii Negre fundul este alcatuit numai din nisipuri de plaja, care au grosimi ce variaza intre trei si patru metri. Nisipurile repauzeaza peste depozitele argiloase care, in general, se extind pe restul fundului lacului.
Fostul tarm al marii, in zona caruia s-a instalat lacul, este constituit din depozite de varsta jurasica, cretacica si sarmatiana, reprezentate mai ales prin calcare.
In partea de vest a lacului, catre localitătile Palazu Mare si Caragea, apare o mica insula formata din depozite de varsta cretacica.
In partea de sud a Siutghiolului se afla lacul Tabacaria. Ambele lacuri contin apa dulce, care deverseaza in mare in vecinatatea institutului de cercetari oceanografice, nivelul sau piezometric fiind cu 2.50 m deasupra celui al Marii Negre.
Atat pe marginea vestica, precum si pe fundul lacului, este cunoscuta prezenta a numeroase izvoare de apa dulce care alimentează lacul. Sursa: ro.wikipedia.org

Lacul Mihailesti

Lacul Mihailesti este frumos amenajat si intretinut, are copaci pe mal si posibilitate de campare.
Taxa este de: 30 Ron / 12 h ziua, 20 Ron / 12 h noaptea, 40 Ron / 24 h. Se pot retine 10 kg de peste. Nr de undite = 2, lansete = 4. Specii de pesti intalnite: biban, caras, clean, crap, platica, salau, somn, stiuca.
Se afla in Localitatea Mihailesti din judetul Giurgiu la 20 km de Bucuresti. Barajul Lacului Mihailesti este situat pe raul Arges la aproximativ 20km de Bucuresti in judetul Giurgiu. Din Bucuresti se poate ajunge urmarind traseul : Cartier Rahova – Bragadiru – Cornetu - baraj. Pentru a ajunge in coada lacului faceti imediat dreapta pana sa urcati pe dig.

Bologneza

Tehnica de pescuit originara din provincia Bologna, Italia si poate fi considerata un”hibrid”, fiind un compromis intre pescuitul cu varga lunga si cel cu sheffield.
Pentru a practica bologneza la randamentul maxim este nevoie de un rau (canal) cu un curent lent si regulat, deoarece metoda consta in lansarea monturii si lansarea acesteia in deriva pana la locul nadit, unde pestii vor apuca momeala ce trece pe langa ei. Este bine sa precizam ca momeala trebuie sa treaca pe langa pesti cat mai natural posibil, fiindca pestii de rau sunt foarte banuitori si vor refuza,practic, sa o apuce daca aceasta se va misca mai repede sau mai incet decat in mod obisnuit. Pentru a realiza acest lucru este necesar un control riguros al liniei, lucru care se obtine cu ajutorul unui echipament adecvat si cu experienta pe care o veti acumula destul de rapid.
Bologneza mai are si alte”limite”: in afara de regularitatea curentului, vantul trebuie sa lipseasca cu desavarsira sau sa fie foarte slab.
Lansetele lungi va vor fi de un real folos in aceasta tehnica pentru un control mai bun al monturii pe distante mai mari, insa ele vor devenii o adevarata pacoste atunci cand va trebui sa lansati. De aceea se recomanda sa va alegeti un loc de pescuit ceva mai degajat, macar pe o portiune suficienta pentru a permite sa lansati.
Aveti totusi grija la copacii din jur, deoarece este destul de riscant sa aruncati pe langa crengile lor cu o lanseta de 7 m.
Cam acestea sunt masurile pe care trebuie sa le luati pentru a pescui la bologneza, restul depinde de echipamentul si dexteritatea dumneavoastra.
Dupa ce v-ati ales locul de pescuit si v-ati instalat, incepeti nadirea. Aceasta se face in functie de distanta la care pescuiti, de pestii cautati si de culoarea substratului albiei raului (folositi o nada de culoare cat mai apropiata de culoarea acestuia).
Bulele de nada se raspandesc pe o zona larga,paralela cu malul. Nada trebuie sa fie grea si colanta si sa lucreze numai pe fundul apei.
Dupa ce naditi, puneti momeala si lansati in amonte de locul nadit (cu cca 10 m), tinand mana stanga pe manerul lansetei si antebratul drept in continuarea acesteia. Impingeti de lanseta cu mana dreapta si trageti de maner cu stanga inspre dumneavoastra (seamana foarte mult cu aruncarea pe spate la pescuitul cu undita). Inainte ca montura sa atinga apa, franati firul cu degetul aratator pe tambur, pentru a nu face zgomot(pestii de rau sunt mai banuitori si mai speriosi si simt pana si caderea firului pe apa). De indata ce pluta se asaza,deschideti pick-up-ul mulinetei pentru a elibera firul si a-l lasa in deriva impreuna cu montura,controlandu-l in acest timp cu degetul aratator. Tineti lanseta sprijinita in sold si cu varful un pic ridicat (cam la 45 ) in sus,spre a controla mai bine mersul plutei. Montura trebuie sa derive catre aval intr-o pozitie putin oblica: mai intai carligul, apoi plumbajul (pe fund), urmate (la suprafata) de pluta.Baniera(restul de fir ramas de la varful lansetei pana la pluta) trebuie sa ramana afara din apa si intinsa (nu foarte tare, pentru a nu impiedica deriva monturii) spre a nu forma burta pe apa, care are tendinta de a aduce montura catre mal.
De indata ce montura va ajunge la locul nadit vor aparea si trasaturile. Aveti grija! Acestea sunt adesea violente si rapide (nu lente ca in lacuri), fiindca aici pestii nu dispun de prea mult timp sa apuce momeala care trece pe langa ei. Pentru a provoca trasaturile, faceti cateva retineri ale plutei, chiar infime, fara sa stopati cursa monturii. Veti determina un mic salt al momelii, foarte atragator pentru pesti. In momentul trasaturii, intepati ridicand usor lanseta, apoi mulinati pana ce formati cu firul o lungime aproximativ egala cu cea a vergii. De aici inainte, totul decurge ca la pescuitul cu undita (mai putin caraitul franei!). Pe cat posibil,incercati sa indepartati pestele cat mai repede din locul nadit pentru a nu-i speria pe ceilalti.
La bologneza se pot prinde ciprinide, indeosebi cele care traiesc in rauri (clean,mreana si chiar acobar, in zonele cu un curent regulat).
Metoda este eficienta mai ales la pestii de marime medie (babusca, platica, scobar, clean), iar pe plan secundar, la ciortan si la mreana mare, desi in Italia acestia sunt cei mai cautati pesti pentru bologneza. Aceasta tehnica, utilizata pe timp calm, este adaptata pentru albitura. Italienii mai folosesc metoda si in unele iazuri pentru pescuitul amurului.
Asadar, metoda poate fi folosita nu numai pe rau, ci si in anumite sectoare calme (obligatoriu calme!), cum ar fi elesteiele, canalele. Rezultatele vor fi bune cu ajutorul acestei tehnici, insa acum ne aflam deja pe terenul sheffield-ului.

Raul Somes

Somesul (maghiara Szamos, germana Somesch sau Samosch, latina Samus) este al cincilea rau ca marime si debit din Romania. Este format din unirea la Dej a Somesului Mic cu Somesul Mare langa municipiul Dej. Somesul Mic (format prin confluenta Somesului Rece cu Somesul Cald) are izvorul in Muntii Apuseni iar Somesul Mare izvoraste din Muntii Rodnei. Are o lungime de peste 465 km si traverseaza podisul somesan. Se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei.
Afluenti: Somesul Mare, Somesul Mic, Almasul si Lapusul.
Orase principale: Sangeorz-Bai, Nasaud (pe Somesul Mare), Cluj (pe Somesul Mic),Dej, Satu Mare, Jibou si Ulmeni. Sursa: ro.wikipedia.org

Pescuitul Sportiv in luna Noiembrie 2011

Se obtin rezultate tot mai slabe lal majoritatea pestilor pasnici, cu exceptia obtetului, babustii, crapului si rosioarei. Pestii rapitori se prind foarte bine odata cu caderea bradisului. lamunte, pescuitul este permis doar la lipan.
In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
Scobarul - ca in octombrie;
Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.

Solunar Noiembrie 2011

SOLUNAR 2011 - click aici

Raul Ialomita

Raul Ialomita izvoraste din Carpatii Meridionali (Muntii Bucegi) si isi desfasoara albia pe o lungime de 400 km , avand o retea hidrografica codificata de 3.131 km si isi aduna apele dintr-un bazin de receptie de 9431 km² situat în partea de sud a tarii, orientarea generala a raului fiind initial NV-SE, apoi V-E. Limita bazinului hidrografic Ialomita, in zona superioara (cumpana apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clabucet si Ciucas din Carpatii Meridionali si dealurile subcarpatice. In zona inferioara, delimitarea bazinului hidrografic Ialomita este realizata la vest si sud de inaltimile din Campia Vlasiei si Mostistea, iar spre nord de culmea Istritei si slabele denivelari din Campia Baraganului.
Reteaua hidrografica a raului Ialomita se caracterizeaza prin regimuri de scurgere variate: permanent - caracteristic raurilor de munte; semipermanent sau temporar - pentru raurile din zona de campie. Afluentii principali ai Ialomitei sunt: Prahova (176 km/3150 km² ), Cricovul Sarat (80 km/609 km²), Cricovul Dulce (69 km/579 km²).
Ialomita este afluent de ordinul I (de stanga) al Dunarii.
Suprafata totala a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomita este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Amara, Fundata, Iezer si Bentu.
Bazinul hidrografic Ialomita cuprinde parti din judetele: Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita si Ilfov si se invecineaza cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Arges si Dunare. Sursa: ro.wikipedia.org

Fluviul Ebro

Ebru (in spaniola Ebro) este un fluviu din nord-estul Spaniei ce se varsa in Marea Mediterana la aproximativ 160 km de Barcelona. Este cel mai lung curs de apa din Spania si izvoraste la 70 km distanta de Oceanul Atlantic, la sud de Santander, in Muntii Cantabriei. Cursul sau in lungime de 600 km se intinde de-a lungul poalelor Muntilor Pirinei.
Este singurul rau din Spania care la varsare prezinta o delta si nu un estuar.
Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de catre factorii antropici (adica de om). Fiind foarte lung si lat, prezinta toate tipurile de formatiuni: sectiuni cu apa adanca langa baraje sau mica in alte locuri, cu apa repede si involburata langa nenumaratele cascade sau domoala, iar delta pe care o formeaza la varsare este un adevarat ecosistem neafectat inca de problemele poluarii, in ciuda faptului ca se afla destul de aproape de unele din cele mai mari metropole ale lumii (Barcelona).

Delta Ebroului

Iazul Horgesti

Pescarii care viziteaza zi de zi acest iaz stiu deja ca regula de baza o constituie eliberarea obligatorie a exemplarelor de crap mai mari de 5 kg. primindu-se in schimb o zi gratuita la pescuit. Deasemeni pentru cei care doresc se poate elibera o diploma de autenticitate a capturii precum si fotografia exemplarului prins.

Taxarea se efectueaza la sediul fermei. Nu se elibereaza fractiuni de permis functie de timp(nu exista taxa doar pentru jumatate de zi,ea se achita integral indiferent de ora sosirii sau orele petrecute la pescuit); Doamnele care isi insotesc sotii la pescuit au gratuitate; Accesul la pescuit se face numai in zonele speciat amenajate(dig si malul opus drumului judetean); Are dreptul sa pescuiasca numai posesorul permisului chiar daca acesta are doar o singura undita; Sunt admise maximum 4 lansete sau undite cu maximum 2 cârlige fiecare; Pescuitul si inadirea se face numai de pe mal; Nu este permisa folosirea barcutelor de nadire; Nu se admite pescuitul din barca; Nu se admite pescuitul prin metode interzise de legea 192/2001 de genul: pescuitul cu "grebla" sau cu mâna, folosirea "ariciului", a cârligelor de agatat, etc; Cantitatea maxima de peste admisa pentru un permis de pescuit este de 5 kg crap,somn,salau,stiuca etc. Daca se depaseste aceasta cantitate, pestele in plus se va returna inapoi in apa neexistand posibilitatea cumpararii; Daca greutatea unui exemplar pescuit depaseste 5 kg, se elibereaza si se primeste o zi gratuita la pescuit; Momentan nu exista limita de greutate la caras; Un pescar poate ocupa circa 10 metri pe mal; Pe dig locurile sunt marcate; Pescuitul se va desfasura intre rasaritul si apusul soarelui; Este interzisa camparea si stationarea pe timpul noptii pe malul iazului;
Cale de acees: drumul national Bacau-Vaslui, la iesirea din Bacau spre Vaslui, dupa Podul de la Siret la prima intersectie se face dreapta, se ajunge la Buhoci in centru - la intersectie, la monumentul eroilor, aici se face la stanga, iar apoi se urmeaza drumul prin padure – Bibiresti – drept inainte fara nici o abatere la stinga (ex.: intersectia cu Parincea) - Horgesti, in total 30 de km.
Punctele forte ale iazului il constituie accesul facil pe orice fel de vreme, densitatea mare de peste, exemplarele record de crap si somn, atitudinea civilizata a personalului fermei si nu in ultimul rand curatenia baltii. Sursa: www.horgesti.ro

Lacul 23 august - Bucuresti

Lacul 23 August este situata in Parcul National de langa Stadionul National Arena din Bucuresti, vis-a-vis de restaurantul Riviera. Programul de pescuit este intre orele : 06.00 – 16.00. Dupa ora 4pm se deschide inchirierea de hidrobiciclete deci pescuitul se opreste.
Malurile din jurul lacului 23 August sunt foarte curate, cu loc de joaca pentru copii si parcare, exista si o insula de pe care se poate pescui in liniste. Se permite pescuit cu undita la rosioara (care este din abundenta) sau cu lanseta la caras sau salonta. Se mai poate pescui si la stiuca dar aceasta este din ce in ce mai rara.
Taxa este de 60 Ron / 12 h. Se pot retine 6 kg de peste. Nr de lansete/undite/pescar = 4. Specii de pesti intalnite: caras, rosioara, Salonta, stiuca.
Pentru a ajunge la Lacul 23 August (Blata Riviera), trebuie sa ajungeti pe Bulevardul Basarabia, nr. 23, sect. 2, Bucuresti – in Parcul National de langa noul stadion National Arena.

Juvelnicul

Este o componenta e trusei pescarului indispensabila acestuia daca vrea sa se intoarca acasa cu pestii … proaspeti. Poate fi facut din sarma (mai ales in Delta Dunarii, cu un astfel de juvelnic veti fi siguri ca veti gasi pestele pastrat in juvelnic peste noapte, si nu plecat prin gaura facuta de un sobolan de apa), nylon, ata pescareasca.

Daca doriti sa eliberati la sfarsitul partidei de pescuit pestii prinsi (desi cel mai bine ar fi sa ii eliberati imediat dupa ce i-ati prins si fotografiat), folositi mai degraba un juvelnic din nylon, cu ochiuri cat mai mici. Juvelnicele cu ochiuri mari fac rani la botul si inotatoarele pestilor.
In apele cu lipitori (mai ales lacurile pline de vegetatie), veti avea surpriza sa va descoperiti pestii morti din cauza atacului acestora asupra branhiilor. Solutia consta intr-un altfel de juvelnic, un sac din panza cat mai deasa. Acesta insa are dezavantajul ca nu permite trecerea decat intr-o masura destul de mica a apei.
Diametrul juvelnicului va fi in concordanta cu talia pestilor. Cu cat sunt mai mari, cu atat diametrul ar trebui sa fie mai mare. Bineinteles, niste pesti mai mici nu se vor simti deloc deranjati intr-un juvelnic mai mare.
Lungimea juvelnicului este importanta in cazul in care din anumite motive (mal inalt sau malos, intinsura) nu puteti ajunge la malul apei. Cu cat va fi mai lung, cu atat va fi mai usor sa le dati drumul pestilor ‘pe topogan’, fara sa va deplasati. O lungime care acopera cam toate cazurile ar fi 2-3 metri.
Intodeauna vom incerca sa punem juvelnicul intr-un loc cu apa adanca, ferit de bataia directa a soarelui, cu un curent de apa care sa permita improspatarea acesteia.
Indiferent de materialul din care este construit, un juvelnic necesita intretinere. Pe langa uscarea obligatorie de la sfarsitul partidei de pescuit, dupa indepartarea mucusului pestilor pastrati prin clatirea repetata in apa in care am pescuit, fiecare tip de juvelnic necesita intretinere specifica. Astfel, juvelnicelor din sarma li se va indeparta rugina si vor fi vopsite in fiecare iarna. Cele din ata vor fi verificate iar ochiurile putrezite vor fi refacute. Mai avantajos din punct de vedere al intretinerii este un juvelnic din fire de nylon.

Imbracamintea Pescarului

Oricare ar fi natura pescuitului, imbracamintea pescarului trebuie sa fie igienica si practica. Igienica, sa-i apere corpul de umezeala si vant, sa fie racoroasa vara si calduroasa iarna, daar si practica, sa-i fie usoara la purtat, nestanjenindu-i mersul si miscarile, rezistenta si de o culoare apropriata de aceea a mediului in care se misca.
Se recomanda o camasa usoara, din tesatura moale de lana, care sa fie purtata direct pe piele. Pe langa faptul ca este calduroasa iarna, este foarte practica si vara deoarece absoarbe transpiratia, fara sa se lipeasca de piele, asa cum fac tesaturile de bumbac, care se usuca si mai greu. Peste camasa vom pune, la nevoie, un pulovar mai gros, sau chiar un cojocel, cand este prea frig.
vara com purta un pantalon de panza, tip salopeta, iar pe timp rece, unul din acelasi model din stofa calduroasa. Cand pescuim umbland prin apa, cu cozme de cauciuc, lungi sau scurte, ori cu ghete speciale, vom purta un pantalon scurt de panza de stofa.
Contra ploii este buna o pelerina de panza deasa, sar si mai practic este un hanorac cu gluga, din panza, avand acelasi model cu cel care il poarta schiorii.
Pentru apararea capului, palaria vanatoreasca de fetru pare de departe cea mai preferata si a intrat de mult in portul pescarilor, pe langa faptul ca este practica, ea se potriveste bine si cu restul echipamentului. Vara, insa, pe arsita, o palarie usoara de panza sau de rafie, cu bolurile mai mari, ne va apara capul si in special ochii de radiatiile razelor solare, mult aplificate prin reflexul apei.
In general, pescarii se vor feri sa poarte imbracaminte confectionata din material complet impermeabil sau cauciucat, fiind nadusitor si foarte nesanatos, deoarece impiedica primenirea aerului.

Somon Record Pescuit in Suedia

Un tanar din Stuttgart, care locuieste de cativa ani in nordul Suediei, a avut parte zilele trecute de o experienta inedita in timp ce se afla la o partida de pescuit in apele cu curent din zona Bergeforsen.
Dupa doar o ora de pescuit, un somon de 29,2 de kilograme s-a agatat in carlig si, dupa o lupta apriga, perioada in care pestele a luat si 200 de metri de fir, pescarul a reusit sa-l aduca la mal. Pescarul neamt are in palmares si alti giganţi ai apelor, precum un somn de 80 de kg si un merlin ce a cantarit numai putin de 250 kg.
Noua sa captura a fost desemnata un record in Suedia, fiind cel mai mare somon prins pana acum în această tara. Precedentul record la somon in Suedia, in ce priveste capturile prinse cu lanseta, dateaza din 1992, atunci cand a fost capturat un exemplar de 28,7 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Guvidul de Mare

Aceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov, precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari. Este o specie endemica, relicta pontocaspica. In apele noastre se gaseste de-a lungul intregului litoral marin si in lacurile Razelm si Siutghiol, unde patrunde din mare.
Guvidul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi. Capul este mare, putin comprimat dorso-ventral, cu o gura mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase. Cele doua inotatoare dorsale sunt concrescute la baza. Ventuza ventrala este de lungime variabila. Solzii acopera pieptul si istmul pestelui.
Mediul acvatic ambiant are o mare influenta asupra coloritului pestelui, astfel incat acesta este foarte variat in cazul respectivei specii. Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare intunecata, de multe ori de un brun-ocru sau brun negricios, cu multe pete inchise, de forma variata si neregulata. Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii. Partea ventrala a pestelui este cenusiu deschisa. Acest colorit de baza variaza in multe nuante, in functie de mediul acvatic. Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte. Anala, caudala si pectoralele au pete mai intunecate sau mai deschise la culoare, nu insa si inotatoarea ventrala.
Lungimea obisnuita este de 20 cm, dar atinge si 24 cm, in Marea Azov s-au semnalat si exemplare de 28 cm.
Guvidul de mare este o specie marina care intra si in lacurile salmastre, dar niciodata nu s-a semnalat in ape dulci, in Marea Neagra traieste pe fundul pietros, unde se hraneste cu crabi, creveti, amfipode, uneori si cu puiet de peste de alte specii. Consuma si scoici mici, culese din zona pietrisului unde traieste. Are carne gustoasa, motiv pentru care este un peste cautat. Uneltele si metodele de pescuit sunt comune cu cele practicate in cazul hanosului.

Sardeaua

Traieste in zona de est a Oceanului Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, iar pe litoralul romanesc, in partea sudica.
Corpul pestelui este alungit, gros, slab comprimat lateral, acoperit cu solzi mari, care lipsesc pe cap. Ochii sunt mari, cu pleoapa adipoasa puternic dezvoltata in partea posterioara a ochiului. Gura este mica, oblica. Dorsala pestelui este albastra deschis, laturile si ventrala argintii. Pe opercule are cate o pata aurie.
Creste in apele noastre pana la 23 cm, mai frecvent 12-16 cm.
Este un peste marin pelagic, caruia ii place apa mai calda. Atinge maturitatea la 2-3 ani si are o longevitate de 5-7 ani.
Se foloseste ca nada (intreaga sau bucati) la pescuitul stavridului, scrumbiei albastre si al calcanului.

Bologneza - Echipament

Pentru a pescui la bologneza este necesara o lanseta a carei lungime variaza intre 4,5 si 8 m, insa cele mai folosite sunt cele de 6 m sau de 7-8 m pentru locurile mai adanci. Aceste lansete sunt echipate cu inele inalte pentru a facilita alunecarea firului,nelasandu-l sa se lipeasca de blanc. Incepatorilor le-as recomanda o lanseta de 5-5,5 m (mai usor de manevrat) din carbon cu actiune de varf, nu numai pentru ca la inceput pestii vor fi mai mic,dar si pentru ca la o astfel de lanseta aruncarile vor fi mai precise, iar manevrele de lansare nu vor necesita o amplitudine prea mare. In ceea ce priveste mulinele,parerile specialistilorsunt impartite. Unii recomanda mulinetele foarte mici (tip”microlite”) deoarece varga lunga este cea care oboseste pestele, la fel ca la pescuitul cu undita, altii le prefear pe cele medii(ca la sheffield), spunand ca asa vor castiga mai mult timp in aducerea pestelui si a monturii si ca, in combinatie cu actiunea vergii,vor obosi mai repede un peste mare (dispunand totodata si de o rezerva mai mare de fir in eventualitatea unui demaraj).
Ca o regula generala, de-a lungul timpului,cele maipotrivite mulinete pentru bologneza s-au dovedit a fi cele capotate deoarece acestea permit un control mai bun al firului pe timpul derivei monturii.
Fiind vorba despre o tehnica in care controlul firului este extrem de important, se recomanda un fir flotant si vizibil, cu grosimi intre 0,12 si 0,16 mm sau 0,18 mm pentru pestii mari.
Plutele amintesc de cele de la pescuitul clasic cu undita,capabile insa sa sustina cantitati mai mari de plumb (de peste 3 g). Pentru a rezista mai bine curentului,acestea au corpul scurt si bombat si chile foarte lungi,care le confera un echilibru mai bun.
Plumbajul - este unul dintre factorii care fac din bologneza o tehnica mai apreciata-de catre unii pescari de competitie-decat sheffield-ul.
Daca la sheffield era necesar un plumbaj progresiv sau etalat,format din mai multe alice de diferite marimi si care puteau provoca dese incurcari ale firului la lansare, la bologneza se poate folosi un plumbaj mai compact sau chiar masiv(format dintr-o singura oliveta si doua alice opritoare). In felul acesta puteti spune adio incurcaturilor de fir, atat de enervante,provocate de un plumbaj raspandit. Un alt avantaj al acestei tehnici se datoreaza tot plumbajului mai compact (restrans) si consta intr-o mai mare stabilitate a monturii in cazul curentilor de adancime.

Lacul Poiana Uzului

Lacul de acumulare Poiana Uzului este situat in apropiere de Sălătruc si are ca scop principal alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. Barajul in spatele caruia s-a format lacul este un baraj cu contraforti, unul dintre putinele baraje de acest fel din Romania. Barajul este inalt de 84m, lung de 507m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafata de 334 hectare si un volum de 98 milioane metrii cubi. Adancimea maxima a lacului este de 64,7m.
Lacul de acumulare Poiana Uzului construit in anul 1973 este situat pe raul Uz, la poalele Muntilor Nemira. Alimenteaza cu apa potabila mai multe orase din judetul Bacau, printre care: Onesti, Bacau si Tg. Ocna. Cei mai multi il “ataca” pe partea dreapta, mergand pe drumul judetean. E un loc super pentru o drumetie de o zi sau doua. Pornesti din Salatruc, la baza barajului si mergi pana la coada lacului unde se poate campa. In jurul barajului dupa 1990 au aparut numeroase case de vacanta dar si cateva pensiuni deschise mai ales in sezonul de vara.
Locul este ideal pentru pescuit insa in ultima perioada accesul pe lac este restrictionat datorita faptului ca din acest lac se alimenteaza cu apa mai multe localitati din judetul Bacau, printre care si municipiul Bacau. Drumul de acces catre acest obiectiv este proaspat asfaltat pana in zona superioara a barajului, de aici si pana la coada lacului drumul a fost asfaltat acum multi ani si este mai dificil de parcurs iar mai in amonte desi pe harta apare ca drum judetean DJ 123, este de fapt un drum forestier foarte greu accesibil.

Lacul Siriu

Lacul Siriu este un lac de acumulare de pe râul Buzău, aflat pe teritoriul comunei Siriu, format în urma construcției, în perioada 1982-1994, a barajului de la Siriu și a hidrocentralei Nehoiașu, de 42 MW.

Barajul Siriu este un baraj de pământ aflat pe râul Buzău, în comuna Siriu din judeţul Buzău, între masivul Siriu şi masivul Podu Calului. Barajul este alcătuit din rocă, steril şi un miez din argilă. În urma construiri barajului, drumul naţional DN10 şi-a schimbat ruta, ocolind lacul Siriu pe linia sa de contur, pentru acest scop construindu-se mai multe viaducte. Viaductul Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de 46 m. înălţime, iar viaductul Stânca Tehărău traversează stânca versantului cu acelaşi nume.
Se poate practica pescuitul sportiv. Specii: caras, crap, clean, păstrăv, scobar. Astfel, la granita Transilvaniei cu Muntenia, Buzaul are numeroase puncte turistice destinate tuturor vizitatorilor.

Raul Arges

Raul Arges este un curs de apa din S-SE Romaniei, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras prin doi afluenti: Buda si Capra.
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges) izvoraste de sub varful Arpasu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar raul Capra izvoraste din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vanatoarea lui Buteanu. In aval de confluenta paraului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor si pana in zona municipiului Pitesti, raul Arges are o directie de curgere N-S, drenand mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argesului, iar dupa ce separa Piemontul Cotmeana (in V) de Piemontul Candesti (in E), intra in campie, unde uda multe subunitati din Campia Romana. Debitul mediu multianual variaza intre 19,6 mc/s in cursul superior, 40 mc/s la iesirea din zona piemontana si 73 mc/s la varsare. Pe cursul superior al raului Arges s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arges, Cerbureni, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Budeasa, Merisani etc.). Valea superioara a raului Arges se incadreaza intr-o interesanta si neasemuita zona turistica strabatuta de soseaua nationala Transfagarasan. Afluenti principali: Valsan, Raul Doamnei, Sabar, Dambovita, Neajlov.

Balta Teslui

Balta Teslui are o suprafata de 3,5 ha, adancimea baltii este cuprinsa intre 1 si 5 m iar fund este malos si prezinta agataturi. Balta Teslui este amenajata cu 14 pontoane cu o dimensiune de 4×3m si un ponton de 80 mp dotat cu masute, sezlonguri, umbrele si bar. Malurile baltii Teslui sunt maloase si impracticabile datorita izvoarelor subterane.

Taxa: pescuit la undita – 25 Ron ; 2 undite cu un singur ac, pescuit la lanseta – 40 Ron/in timpul saptamanii, pescuti la lanseta – 50 Ron / weekend, pescuti la lanseta C&R - 30 Ron.
Se poate pescui cu maxim 4 lansete / pescar. Se poate pescui doar de pe pontoane. Se poate retine o cantitate nelimitata de peste dar nu mai mari de 2 kg. Capturile de peste 4 kg se premiaza in zile de pescuit gratis. Specii de pesti intalnite: amur, caras, crap. Telefon Contact: 0722312878.
Cale de acces. Mergeti din Craiova spre Bals pe DN65 pana in localitatea Pielesti apoi faceti dreapta spre Caracal (DJ641). Mergeti tot inainte pana in localitatea Teslui. Balta Teslui se afla la iesirea din satul Teslui pe partea dreapta.

Balta Boltasu 2

Balta Boltasu 2 are o suprafata de 12ha, adancime medie 3m, un mal cu stuf si unul amenajat pentru locuri de pescuit.
Taxa este: 100 Ron / 12 h – pescuit la crap, 50 Ron / 12 h – pescuit la caras, 50 Ron – taxa plantat. Se pot retine 7 kg crap, cteno si caras nelimitat. Greutatea minimă admisă pentru crap este de 1.2 kg. şi cteno de 1.5 kg. Nr de lansete/undite/persoana = 4. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno. Telefon Contact: 0722.321.906.
Cale de acces. Din Bucuresti mergeti pe DN2, din localitatea Afumati se face la stanga pe langa primarie pana cand se termina casele ~2.5km se mai merge ~500m si se face un drum pietruit la stanga (pe langa drum exista stalpi de curent) ~300m. La dig pe partea dreapta este balta Boltasu 1 iar pe stanga balta Boltasu 2. Se poate ajunge si din Stefanesti facand la dreapta vis-a-vis de Politie.

Momirea cu ajutorul lansetei

Aceasta este poate cea mai eficienta metoda, avand in vedere ca nada si momeala ajung exact in acelasi loc.
Singura problema pare a fi insa cantitatea de nada pe care o poti trimite, mai ales daca folosesti o lanseta usoara. Insa, dupa cum am spus, exista mai multe metode si, in plus, calitatea nadei conteaza enorm.
Nadirea cu ajutorul lansetei se face folosind momitorul, firul solubil, saculetul PVA sau racheta.
Momitorul (arc) - Reprezinta de departe cea mai cunoscuta si impamantenita metoda de nadire. Acest arc se poate umple cu pasta dintr-o anumita momeala sau amestec de momeli. Trebuie sa aveti grija sa folositi un momitor de culoare inchisa pentru ca el, in apropierea nadei, sa nu sperie pestele.
Saculetul PVA - Poate unul dintre cele mai interesante moduri de nadire, saculetul solubil este chiar o solutie ok. De ce spun asta? Pentru ca in acel saculet, pe langa nada puteti pune si montura cu carlig. In apa, in cateva minute firele se topesc, iar continutul eliberat in acelasi loc. Retineti inca un aspect important, si anume acela ca astfel nici nu va mai puneti problema incurcarii firului.
Firul solubil - Este foarte bun pentru boabe de porumb, care reprezinta un deliciu pentru crap. Boabele de porumb se trag pe croseta, apoi se pun pe firul solubil si se leaga firul, cu ambele capete, de montura. Urmeaza lansarea si, oadata in apa, firul se va topi lanad boabele libere exact langa momeala.
Racheta - Este o teava din plastic ce are la capatul superior o camera cu aer, iar in capatul interior un sistem de prindere. Intradevar, duce o cantitate de nada mai mare, dar trebuie lansata cu altceva decat lanseta cu care pescuiti. Si, in principiu, trebuie sa lansati racheta in acelasi loc (necesita o mare precizie) unde este momeala si asta o faceti cu o lanseta de putere mare.

Capturi record pe Lacul Cincis

S-au vehiculat o multime de teorii despre soarta “balaurilor” din lacul Cincis – mai precis despre fitofagii enormi care se prind acolo – care mai de care mai fanteziste si mai lipsite de veridicitate. La inceputul anilor ‘70, pe vremea cand se mai faceau populari serioase in apele din judet, Cincisul a fost populat, intr-o toamna, cu jumatate de tona de crap fitofag si amur.
Cu timpul, acesti pesti - care se hranesc cu fitoplancton de pe fundul lacului si cu plante, de unde li se trage si denumirea - au capatat dimensiuni uriase, putand sa ajunga in prezent pana la 40 de kilograme. In ultimii ani, tot mai multi fitofagi uriasi au fost prinsi pe Cincis, astfel ca numarul monstrilor din acest lac se reduce de la an la an, insa de populat, in afara de Asociatia Pescarilor Sportivi din Hunedoara, nu populeaza nimeni.
In anul 2008 s-a prins un astfel de monstru – un fitofag care cantarea 45 de kilograme si masura 1,50 metri. Atunci s-au vehiculat felurite teorii despre modul in care a fost prins acel peste, insa acum a venit momentul sa aflam adevarul. Ioan Sas, din Mintia, este un mare pasionat de spinning, care impreuna cu prietenii pescuie ste frecvent din barca in cautarea rapitorilor. Asa s-a intamplat si in ziua cu pricina, cand se afla pe Cincis dupa salau, pescuind din barca la trena cu un bat Dam, echipat cu mulineta Ryobi Ecusima, fir de 0,30, iar ca momeala, un vobler de la Rappala care cobora undeva pe la 5-6 metri in adancuri. “La un moment dat, am simtit ca am agatat ceva si a inceput nebunia, simteam in bat ceva absolut enorm, dar nu stiam ce fel de peste este. Dupa mai bine de o ora de drill, batul s-a rupt de la tronsonul 3. Au urmat alte doua ore de drill nebun si epuizant. La un moment dat, am vazut ca este fitofag si ca este agatat de coada. In cele din urma, am reusit sa-l conduc inspre mal si sa-l scot afara”, povesteste Ioan Sas experienta de neuitat. Intreaga scena a fost filmata de un coleg, astfel ca nu exista dubii in privinta sportivitatii cu care a fost prins monstrul. In aceeasi zi, Sas a avut rezultate bune la salau. In general, omul pescuieste pe Mures, unde nu de putine ori a prins somni de 14, 16 si 17 kg. Sursa: www.replicahd.ro

Saci solubili

Cunoscuti sub denumirea de PVA(polly vinyl alcohool), sacii solubili au devenit aproape nelipsiti din cutia cu accesorii a pescarului de crap. Proprietatea acestor pungi este ca odata ajunsi in apa dureaza cateva minute pana se vor dizolva complet depunand un pat de particule in imediata apropiere a carligului cu momeala atasata.
Utilizarea acestora este relativ simpla. Carligul cu momeala atasata se introduce intr-un asemanea saculet, dupa care se incarca saculetul cu particule(boabe porumb, boabe canepa, pelete, boilessuri sfaramate, etc) dupa care se leaga gura saculetului executand un nod simplu sau se utilizeaza un snur confectionat tot din pva si se lanseaza.
Unii pescari prefera sa introduca plumbul in saculet si sa ataseze carligul superficial, intepand usor sacul solubil, asta dupa ce a fost incarcat cu particule fireste. Cei de la Korda vand saci solubili din plasa de PVA, foarte elastica si ai avantajul ca poti sa-ti faci sculetul cat de mare vrei in functie de actiunea lansetei si particulele incarcate. Personal sugerez folosirea a patru cinci particule diferite in acelasi saculet.

Voblerele Salmo Fanatic

Odata ajuns in apa, primele recuperari vor imprima voblerului Salmo Fanatic comportamentul unui pestisor dezorientat, speriat, care cauta cu disperare sa scape de “urmaritori”. Dar, in ciuda eforturilor, nu va reusi sa se ascunda in adancuri. Va reusi doar sa inoate in apropierea filmului apei, urmand o traiectorie sinuoasa, dar si delicata in acelasi timp, ce nu va ramane neobservata nici de cel mai mofturos rapitor. Cele mai bune rezultate se vor obtine folosind fire rezistente si de diametre reduse. Nu uitati nici de reglarea franei. Cu siguranta veti avea nevoie de ea. Acest crankbait este disponibil intr-o singura varianta (floating), o singura lungime (7cm) si trei culori.

Este recomandata folosirea lui in cazul in care rapitorul urmarit este pastravul, cleanul, bibanul sau avatul. Se preteaza unui pescuit la spinning/casting, dar si “la trena” (se pot folosi si greutati suplimentare).

Coregonul

Coregonul face parte din familia salmonidelor. Aceasta specie valoroasa a fost introdusa pentru prima oara in tara noastra in 1956, primele exemplare fiind aduse de la una dintre statiunile de reproducere piscicola de pe malul lacului Ciudskoe, din fosta URSS. Coregonul poate fi intalnit indeosebi in Lacul Rosu si in unele crescatorii de crap din nordul Moldovei.

Corpul coregonului seamana ca forma cu cel al heringilor, insa inotatoarea adipoasa, aflata la baza cozii, tradeaza apartenenta sa la familia salmonidelor. Capul este mic, gura lipsita de dinti.
Corpul este argintiu, usor mai intunecat pe spinare. Pe margini, inotatoarele sunt negricioase, in perioada reproducerii, corpul pestelui sclipeste mai intens.
Are o lungime medie de 60 cm si o greutate medie de 2 kg, mai rar de 3 kg.
Coregonul traieste in ape dulci, statatoare. Se hraneste cu organisme zooplanctonice si cu larve de tantari care plutesc pe apa. Exemplarele mai mari au modul de viata al rapitorilor, hranindu-se cu pesti de talie mica.
Reproducerea are loc in noiembrie-decembrie. Femelele depun icrele in lac sau in albia raurilor care se varsa in el. In functie de greutatea corporala, o femela depune 16000-82000 boabe de icre de culoare galbuie.
Este o specie foarte valoroasa, cu carnea deosebit de gustoasa, asemanatoare cu a pastravului.
Coregonul se pescuieste la fel ca pastravul.Se ami poate incerca si cu naluci mici cum ar fi voblere sau lingurite rotative evident mici. Lungimea minima admisa la pescuit: 22 cm

Raul Siret

Raul Siret (in ucraineana Серет, in maghiara Szeret, in traducere "Dragul") este un rau care strabate teritoriile Ucrainei si Romaniei si se varsa in Dunare.
Raul Siret izvoraste din Muntii Carpatii Padurosi aflati in Bucovina de Nord (astazi regiunea Cernauti a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se afla in apropiere de localitatea Sipotele pe Siret (raionul Vijnita).
Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul Romaniei si 110 km pe teritoriul Ucrainei) si se varsa in Dunare, langa orasul Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din Romania.
Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stanga, Polocin si Barlad. Bazinul sau hidrografic este format in principal din apele aduse de raurile Bistrita (circa 35%), Trotus (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) si Suceava (circa 9%).
Raul urmeaza la inceput o directie nordica in regiunea Bucovinei de Nord. Portiunea de pana la confluenta cu raul Siretul Mic (in dreptul localitatii Suceveni din raionul Adancata) poarta denumirea de Siretul Mare. Dupa confluenta cu Siretul Mic, raul primeste denumirea de Siret.
Raul strabate localitatile Berhomet pe Siret si Jadova, unde incepe sa-si schimbe directia de curgere catre sud-est. Isi continua curgerea prin orasul Storojinet si prin satele Ropcea, Camenca, Volcinet si Cerepcauti.
Siretul abandoneaza apoi teritoriul Ucrainei si intra in Romania prin partea de nord-est. In prima parte, formeaza granita dintre judetele Suceava si Botosani, continuand sa se mentina pe aceeasi directie de sud-est. Trece prin orasul Siret, fosta capitala a Moldovei, apoi prin localitatile Gramesti, Zvoristea si Liteni. In dreptul orasului Liteni, la aproximativ 20 de km de orasul Suceava, se varsa in Siret din partea dreapta raul Suceava (170 km).
Siretul isi continua curgerea spre sud, traversand localitatile Pascani, Stolniceni-Prajescu si Roman, primind apoi de pe partea dreapta apele raului Bistrita (290 km), la circa 5 km dupa ce acesta a trecut de orasul Bacau. Mai in aval, trece prin orasul Adjud si prin apropiere de Marasesti. In apropiere de varsarea in Dunare, primeste de pe partea stanga apele raului Barlad (289 km) si de pe partea dreapta apele raului Buzau (325 km).
In cele din urma se varsa in Dunare, in apropiere de orasul Galati.
Ca suprafata a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apa din Romania (cu 28.116 km²), el colectand circa 17% din volumul total al resurselor de apa ale Romaniei. Se desfasoara pe teritoriul judetelor Suceava (8.554 km²), Botosani (457 km²), Neamt (5.836 km²), Bacau (6.603 km²) si Iasi (850 km²).

Apele Deltei Dunarii

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.
De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.