Situata intre Europa sud-estica si Asia mica, Marea Neagra este o mare continentala apartinand bazinul atlantic. Tarmul Romaniei la Marea Neagra este de 245 km si cuprinde numeroase statiuni si porturi maritime.La Marea Neagra mai au deschidere si urmatoarele tari : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si Bulgaria.
Marea Neagra comunica prin stramtorea Bosfor cu Marea Marmara, stramtoarea Dardanele, cu Marea Egee (Marea Mediterana), iar prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov - mare care este o anexa in partea nordica a Marii Negre intre peninsula Crimeea si Rusia. Avand o forma ovala si tarmuri putin crestate exceptie facand peninsulei Crimeea, in partea de nord-vest Marea Neagra are numeroase limanuri iar platforma continentala este foarte extinsa, adancimile crescand in celelalte parti, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.Suprafata Marii Negre este de 413.000 km² , adancimea maxima fiind inregistrata langa Ialta de cca. 2206 m.
In Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai cunoscute si importante fiind Insula Serpilor,Insula Sacalinul Mare si cele create de Dunare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula Crimeea.
Golfurile Marii Negre precum Burgas,Varna , Sinop, Samsun , Odessa
De mica amploare , mareele sunt de cca 12cm iar salinitatea in larg inregisreaza valori de 17 - 18 ‰ in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de 24 - 34 ‰. Salinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc ajunge la valori cuprinse intre 7 - 12 ‰ .
In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ‰) in comparatie cu cea a oceanului planetar.
Golfurile Marii Negre precum Burgas,
De mica amploare , mareele sunt de cca 12cm iar salinitatea in larg inregisreaza valori de 17 - 18 ‰ in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de 24 - 34 ‰. Salinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc ajunge la valori cuprinse intre 7 - 12 ‰ .
In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ‰) in comparatie cu cea a oceanului planetar.
Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5 °C, depasind cu 2 °C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat.
Ecosistemul Mării Negre
Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al salinităţii, Marea Neagră se împarte în:
- zona de suprafaţă;
- zona de adâncime;
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
- zona litorală;
- zona pelagică;
- zona abisală;
Temperatura apei variază la suprafaţă: vara până la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime [CO2,H2S]Curenţii au intensitate redusă pe verticală şi mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variaţii ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune roşii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluşte, peşti iar în atmosfera apropiată păsări şi pescăruşi.
Flora si fauna Marii Negre sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii), in general, viata se desfasoara in zona litoralului.
Zona litoralului romanesc, care are o lungime de 254 km, cuprinsa intre portiunea de la gurile de varsare ale bratului Chilia si punctul de frontiera romano-bulgar, sub aspect hidrobiologic se imparte din punct de vedere al adancimilor intr-o zona litorala (pana la 65-75 m) si o zona sub-litorala (pana la adancimea de 75-180 m, adica pana la limita de jos a vietii), la adancimi mai mari de 180 m din cauza lipsei oxigenului nu se gasesc vietuitoare.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
Zona litoralului romanesc, care are o lungime de 254 km, cuprinsa intre portiunea de la gurile de varsare ale bratului Chilia si punctul de frontiera romano-bulgar, sub aspect hidrobiologic se imparte din punct de vedere al adancimilor intr-o zona litorala (pana la 65-75 m) si o zona sub-litorala (pana la adancimea de 75-180 m, adica pana la limita de jos a vietii), la adancimi mai mari de 180 m din cauza lipsei oxigenului nu se gasesc vietuitoare.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
In Marea Neagra exista 121 de specii de pesti marini si 31 de specii de pesti dulcicoli, care traiesc permanent sau temporar la gurile de varsare a fluviilor si raurilor in mare. Unele specii marine traiesc toata viata in Marea Neagra, altele emigreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi spre Bosfor si Marea Marmara. Din 121 de specii de pesti marini, 18% sunt specii relicte, originare din Marea Neagra (care au trait si in marile anterioare din aceasta zona geografica), iar 60% sunt specii migratoare mediteraneene; 22% sunt specii de apa dulce.
In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobiusniger
In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobius
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, numarul speciilor de pesti care se prind cu undita este relativ redus. Se pescuieste cu undita fie pe litoralul marin, de pe stancile si digurile construite artificial, fie din barci, la o distanta mica de mal. Sunt si unele specii de pesti de talie mica, care se folosesc drept nada la pescuitul altor pesti mai valorosi. Baza pescuitului sportiv o constituie guvizii, care se prind mai mult de pe mal, scrumbia albastra si stavridul, care se pescuiesc din barca. Zarganul, chefalul si calcanul se pescuiesc rareori cu undita. Aterina, hamsia, gingirica, sprotul si sardeluta sunt mai curand pesti de nada.
Desi litoralul nostru nu ofera pescarilor sportivi pesti de talie mare, cum se intampla in multe zone "clasice" in cazul pescuitului din viteza, de exemplu la pescuitul tonului in oceane, totusi se pot face aici partide extrem de bune si interesante. In ceea ce priveste locurile cele mai "bune" atat de pe tarm, cat si din barca, ca si la pescuitul in apele dulci, si in Marea Neagra exista locuri de o mai mare concentratie a pestilor. Aceste locuri pot fi descoperite cunoscand in primul rand biologia speciei (sau a speciilor) pe care dorim sa o prindem, precum si a conditiilor hidrologice din zona respectiva (adancime, curenti, natura fundului, stratificatia regimului termic ale apei marii etc.). In cautarea locului optim de pescuit, indicatiile oferite de localnici sunt de mare folos. Acest lucru este valabil si in privinta alegerii celor mai potrivite unelte si a aplicarii corecte a metodelor de pescuit sportiv.
IMAGINE DIN SATELIT MAREA NEAGRA
HARTA MEDIAVALA A MARII NEGRE
MAREA NEAGRA - O CALATORIE VIRTUALA
MAREA NEAGRA - O CALATORIE VIRTUALA
