Pescuitul pe Dunare - Momeli

Pescuitul pe Dunare, este foarte diverit de pescuitul la o balta privata sau lac. Pestii, traiesc in salbaticie, adica trebuie sa isi procure singuri hrana si nu sunt invatati sa fie hraniti si in consecinta au alt stil de viata si hranire. La acest stil de viata si de hranire trebuie sa ne adapdam si noi, pescarii, daca vrem sa avem rezultate.

Crapul salbatic, crapul de Dunare, aeste reticent la monturi si nade "de pravalie", in schimb este atras de momeala naturala, hranirea lui se face si in fuctie de anotimp, nu doar de stare vremii.
Principala momela este mamaliga, fara exces de arome, fara mult artificial in ea, ca sa-i spun asa. Se preteaza in mai tot cursul anului. Apoi alta momeala eficace este porumbul. Porumbul de lapte este o momeala foarte eficace si gustata de crap cum este de asemenea si porumbul uscat.

Alte momeli des folosite, si cu randament ridicat sunt: ramele (negre, rosii, albe), scoica, viermusii, coada de rac, pufuletele si combinatii intre ele. Rar, cu cea mai scazuta pondere este lipitoarea. La monturi de somn s-a intamplat sa vina crapul. Asta iarasi face sa fie evidenta inclinatia acestuia la hrana naturala, cea cu care este invatat in mediul sau natural.
Mari secrete la pescuitul pe Dunare nu sunt. Sau tin doar de experienta si gusturi personale. Insa devine extrem de complicat la atingerea postului, la sondarea substratului (care se schimba de la o furtuna la alta, de la o viitura la alta, samd), la efortul de a rupe cat mai putine linii. Datorita conditiilor naturale ale malurilor, pescuitul pe Dunare nu este mereu usor, in functie de locul ales, daca o sa alegem un loc cu busteni, praguri, mal abrubt, un mal mai greu sau mai usor accesibil, conditiile gasite sunt multiple totul tine de alegerea noastra. Fir intins!