Pescuitul Somnului la Clonc

Metoda veche practicata de veritabili pescari pe tot cursul Dunarii, necesita ustensile simple si multa pricepere, bazandu-se pe sensibilitate la zgomotul specific, infundat al cloncului ce bate apa.

In afara de clonc,un maner usor curbat cu un caus cam cat o moneda de 50 bani in capat, este nevoie de vreo 25 m de sfoara speciala-din nailon impletit,de care se leaga un forfac de 1-1,5 m cu plumb si carligul sau triplul nr.6/0 sau mai mare.

Se pescuieste numai din barca iar plumbul trebuie sa mentina firul pe verticala chiar in curent puternic, deci se poate sa cantareasca 150 g. sau mai mult. Pe fir,la capatul sforii,unii pescari leaga un ciucure rosu ce incita pestii datorita vibratiilor firelor.

In carlig se pune momeala naturala: coropisnita, tipar, buchet de rame. Se poate incerca si cu twistere, mai ales fluo condimentate cu putin miros.

Se pescuieste lasand barca la vale si tinand-o din vaslit in imediata apropiere a locurilor ce promit ceva: maluri abrupte, anafoare, zone cu hatisuri de copaci scufundati, praguri scufundate, regland adancimea apei astfel ca momeala ori naluca sa treaca la 1,5-2 m deasupra fundului.

Iscusinta de a bate apa, incat sunetul sa aduca cu acela al desfacerii unei sticle de vin spumant,de a potrivi adancimea si conduce barca cere timp de experienta.

Zgomotul care il incita il face pe mustatos sa se repeada la momeala apucand-o cu brutalitate. Daca nu reuseste sa-l ridice la suprafata din primele momente si sa-l traga in barca pescarul face o plimbare gratuita cu tractiune pescareasca. Exemplarele de 40-50 kg.nu sunt o raritate dar pentru a le scoate din apa are nevoie de nervi si muschi de otel.